A.O. „PICON” Moldova

Salutăm Prima Hotărâre a instanței judecătorești în materie de abuz de poziție dominantă!

Publicat pe 11 martie 2017 Actualizat pe 13 martie 2017

Acest articol este dedicat unui eveniment important, constitutiv pentru aplicarea normelor  concurențiale. Este vorba de poziția instanței judecătorești asupra aplicării normelor  materiale a Legii Concurenței nr.183 din 11.07.2012 în cazul instrumentării abuzului de poziție dominantă. Recent, la 23 februarie 2017, Curtea de Apel Chișinău a publicat, în acest sens, prima sa Hotărâre  (nr. dosar: 02-3-12888). Hotărărea instanței judecătorești a indicat expres la necesitatea aplicării normelor art.11 din Legea Concurenței coraborat cu prevederile Regulamentului privind stabilirea poziției dominante pe piață și evaluarea abuzului de poziție dominantă, precum și la faptul, că afirmațiile într-un act adimistrativ urmează a fi reflectate doar în baza existenței suportului probatoriu. Or Decizia  nr. APD -18 din 21 aprilie 2016 adoptată de Plenul Consiliului Concurenței a fost adoptată contrar normelor legale.

Istoria acestui caz a început în primăvara anului 2015 când  Plenul Consiliul Concurenței a considerat că problema legată de obligațiunile contractuale ale șase întreprinderi privind livrarea medicamentelor în adresa instituțiilor medico-sanitare publice (perioada ianuarie – februarie 2015) este una de ordin concurențial și a inițiat, din oficiu, respectivul caz de investigație. Plenul a dispus instrumentarea acțiunilor întreprinderilor vizate prin prisma prevederilor lit.f), alin.(2), art.11 din Legea concurenței – „refuzul neîntemeiat de a contracta cu anumiți furnizori sau de a face livrări către anumiți beneficiari„. Urmare a realizării investigației, la 21 aprilie 2016, Plenul Consiliul Concurenței adoptă Decizia nr. APD -18. Conform acestei Decizii   au fost stabilite pozițiile dominante a  șase companii farmaceutice: „DitaEst Farm” S.R.L., „Esculap-Farm” S.R.L., „Medeferent Grup” S.R.L., „SanFarm Prim” S.A., „Metatron” S.A. și „R&P Bolgar Farm” S.R.L., abuzul acestora de pozițiile sale dominante și  sancționarea acestora cu o amendă în valoare totală de 17,4 mln.lei.

Nedumerire într-un amestec cu indignare asupra modului de investigație, dar și standardului de probe acceptat de Plenul Consiliului Concurenței pentru adoptarea Deciziei sale au fost manifestate nu doar de companiile de farmaceutice implicate. PICON și-a exprimat poziția public. Totodată mai multe persoane versate în materie concurențială consideră inacceptabilă adoptarea unor decizii de avergură, cu efecte juridice și economice, lucrate atât de neprofesionist. Din aceste considerente evidențiem pronunțarea instanței judecătorești asupra Deciziei în cauza. Mai cu seamă, că această pronunțare este asupra fondului. Până la acest moment toate hotărârile instanțelor judecărești privind controlul judiciar al deciziilor Consiliului Concurenței (cu referire la abuzul de poziție dominantă sau acordurile anticoncurențiale) emise în baza Legii Concurenței nr.183 din 11.07.2012 au fost pronunțate asupra procedurilor aplicate de autoritatea de concurență în vederea soluționării dosarelor inițiate.

În continuare vom reitera, mai jos,  (prin citarea extraselor respective) cele mai valoroase opinii ale instanței reflectate în Hotărârea pronunțată în legătură cu efectuarea controlului legalității Deciziei nr. APD -18 din 21 aprilie 2016 adoptată de Plenul Consiliului Concurenței în calitate de organ colegial decizional al Consiliului Concurenței din Republica Moldova. Menționăm, că Decizia în cauză, care în calitate de subiecți ai încălcării indică toate șase companii farmaceutice, a fost atacată, în mod individual, de fiecare dintre companiile farmaceutice implicate. Hotărârea instanței judecătorești, la care facem referință, este doar una dintre cele șase, fiind pronunțată în rezultatul contestației depuse de „Medeferent Grup” S.R.L..

Considerentele instanței cu referire la probe ce ar confirma încălcarea prevederilor contractuale de către compania farmaceutică în fapt (Pîrît- Consiliul Concurenței):

1.”Instanța nu poate reține afirmațiile Pîrîtului privind livrarea cu întîrziere a medicamentului, deoarece s-a stabilit cu certitudine că Soluția de glucoză 5% 500 ml a fost livrată înainte de termenul prevăzut în contract. Conform pct. 9.1 al Contractului de achiziționare a medicamentelor, „Reclamațiile privind cantitatea Bunurilor livrate sunt înaintate Vînzătorului la momentul recepționării lor, fiind confirmate printr-un act întocmit în comun cu reprezentantul Vînzătorului„. 

2.„Conform pct. 9.7 al Contractului de achiziționare a medicamentelor, „Pentru refuzul de a vinde Bunurile prevăzute în prezentul Contract, Vînzătorul suportă o penalitate în valoare de 5% din suma totală a Contractului, care se încasează de către Cumpărător din garanția de bună executare a contractului”. ”Instanța constată că Pîrîtul nu a prezentat probe veridice și pertinente care să confirme obiecțiile IMSP Institutului Oncologic cu referire la cantitatea de medicamente livrate. Nu au fost prezentate probe ce ar confirma încasarea penalității în valoare de 5% pentru refuzul de a vinde medicamentele„.

3.„În ședința de judecată, reprezentantul IMSP Institutul Oncologic, a susținut că nu au fost înregistrate plîngeri din partea pacienților privind lipsa medicamentului Soluție glucoză 5% 500 ml, medicamentul a fost distribuit în secții conform necesităților, iar tratamentul a fost efectuat fără perturbări.„

4.„Instanța nu poate face concluzii pe afirmațiile pîrîtului, fără a avea la bază un suport probatoriu, or în conformitate cu art.130, alin. (3) CPC RM „Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura reciprocă și suficiența pentru soluționarea pricinii”

Considerentele instanței  cu referire la standardul probelor pentru  demostrarea  abuzului de poziție dominantă în cazul refuzului de a aproviziona:

„Conform pct.2 al Regulamentului privind stabilirea poziției dominante pe piață și evaluarea abuzului de poziție dominantă, aprobat prin Hotărîrea Consiliului Concurenței nr.16 din 30.08.2013 „Prezentul Regulament stabilește prioritățile care vor ghida Consiliul Concurenței în aplicarea art.11 din Legea concurenței nr.183 din 11 iulie 2012” Conform pct. 72 al aceluiași Regulament „Refuzul de a aproviziona se consideră drept încălcare în cazul în care întreprinderea dominantă intră în concurență pe piața din aval cu acea întreprindere pe care refuză să o aprovizioneze” Conform pct.75 al Regulamentului privind stabilirea poziției dominante pe piață și evaluarea abuzului de poziție dominantă, refuzul de a aproviziona se consideră drept încălcare dacă sunt îndeplinite cumulativ trei condiții. Instanța constată că, pîrîtul în investigarea efectuată a ignorat prevederile Regulamentului privind stabilirea poziției dominante pe piață și evaluarea abuzului de poziție dominantă, pîrîtul în mod arbitrar a calificat acțiunile reclamantului drept abuz de poziție dominantă, fără examinarea acestora prin prisma pct.75 al Regulamentului citat.

…Conform pct. 76 al Regulamentului privind stabilirea poziției dominante pe piață și evaluarea abuzului de poziție dominantă, „În examinarea măsurii în care un refuz de a aproviziona merită să fie tratat în mod prioritar, Consiliul Concurenței va analiza dacă furnizarea factorilor de producție refuzați este necesară în mod obiectiv pentru ca întreprinderile să poată intra în concurență în mod eficace.” Conform pct.4 al aceluiași Regulament, noțiunea de piață din aval semnifică piața aflata în stadiul precedent al lanțului de producție sau distribuție; noțiunea de piața din amonte semnifică piața situată în stadiul precedent al lanțului de producție sau de distribuție. Instanța reține argumentele reclamantei referitor la faptul că SRL „Medeferent Grup” este furnizor de factori de producție și se află în piața din amonte. La fel instanța reține argumentul reclamantului cu referire la faptul că nu acordă asistență medicală și nu prestează servicii medicale, activități care sunt desfășurate de către IMSP Institutul Oncologic, care se află în poziția următoare a lanțului de producție sau de distribuție.„

Concluzia instanței: „Conform art.26 alin.1, lit.a) din Legea contenciosului administrativ, actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii. Generalizînd cele relatate mai sus, instanța de judecată consideră că reclamanta SRL „Medeferent Grup” nu a refuzat livrarea integrală și în termen a medicamentelor instituției medicale conform contractului de achiziționare a medicametelor nr.262P/15 din 15 decembrie 2014, nu a încălcat prevederile art.11 alin.1, lit.f) din Legea concurenței. Totodată istanța de judecată consideră că pîrîtul a emis actul administrativ contestat ilegal, contrar prevederilor art.11 al Legii concurenței și cu ignorarea prevederilor Regulamentului privind stabilirea poziției dominante pe piață și evaluarea abuzului de poziție dominantă, în legătură cu ce actul administratiiv nominalizat urmează a fi anulat.„

Au mai rămas deficiențe aferente acestei Decizii care ar trebui elucidate la nivel de instanță, în special, neglijarea normelor Legii Concurenței la stabilirea poziției dominante propriu-zise, pornind de la omiterea normelor referitoare la delimitarea pieței relevante. Posibil se vor regăsi în alte pronunțări ale instanțelor judecătorești. Controlul judiciar al deciziilor Consiliului Concurenței urmează să contribuie la implementarea corectă și profesionistă a normelor concurențiale. Pe această cale salutăm Prima Hotărâre a instanței judecătorești care evocă fondul Deciziei Plenului Consiliului Concurenței obiectul căreia este acțiunea de abuz de poziție dominantă investigată în baza Legii Concurenței nr.183 din 11.07.2012 .

Scris de Valentina Novac

PICON comentează : Pe pagina oficială web a autorității de concurență nu se face referință la nici o Hotărâre pronunțată de instanțele judecătorești prin care sunt anulate Deciziile Plenului Consiliului Concurenței. Consiliul Concurenței comunică doar cazurile când soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești susțin deciziile autorității. Această abordare selectivă distorsionează perceperea situației și este nocivă mediului concurențial.