Vezi și: 

Acordurile anticoncurențiale

Abuzul de poziție dominantă

Despre acțiunile abuzive ale autorităților publice

Deși legislația europeană în domeniul concurenței nu conține norme ce ar contracara acțiunile abuzive ale autorităților publice (la fel ca și careva norme consacrate sancționării concurenței neloiale), Legea concurenței nr.183 din 11.07.2012 conține prevederile  respective,  moștenindu-le de la predecesoarea sa Legea nr.1103 din 30.06.2000 privind protecția concurenței.

Conform art.13 din Legea concurenței nr.183 din 11.07.2012 sunt interzise acțiunile sau inacțiunile autorităților și instituțiilor publice centrale sau locale care restrîng, împedică sau denaturează concurența. Legea nu conține o listă exaustivă a faptelor în cauză, limitîndu-se la indicarea a patru din ele, și anume: limitarea drepturilor întreprinderilor de procurare ori comercializare; dacă nu sunt prevăzute de lege – stabilrea de condiții discriminatorii sau acordarea de privilegii pentru activitatea întreprinderilor, stabilirea de interdicții sau restricții pentru aceasta; și impunea, directă sau indirectă a întreprinderilor de a se asocia ori de a se concentra sub orice formă.

Instituția publică responsabilă de investigarea cazului obiectul căruia este presupusa faptă a autorității publice care restrînge, împiedică sau denaturează concurența este Consiliul Concurenței. Legea nu indică posibilitatea calificării acestora prin obiect și, astfel, pune în sarcina Consiliului Concurenței probarea daunei aduse concurenței de respectiva faptă.

Procedura de investigare este inițiată la cerere (după o primă fază de examinare) sau din oficiu (în baza materialelor de care dispune autoritatea de concurență).

Investigația cazului de restrîngere, limitare sau denaturare a concurenței de către autoritățile publice se desfășoară de angajații Consiliului Concurenței și prevede folosirea următoarelor instrumente: solicitarea de informații, intervierea persoanelor la sediul autorității; analiza faptelor constatate și raportarea acestora la norma legală. La finalul investigației se întocmește Raportul asupra investigației.

Legea nu prevede expres prezentarea Raportului în cauză autorității învinuite pentru a-și exprima punctul de vedere asupra concluziilor și propunerilor din Raport, la fel ca și garantarea dreptului la apărare prin asigurarea accesului la dosar și a dreptului la audieri.

Deciziile Plenului Consiliului Concurenței asupra investigației se bazează doar pe constatările din raportul de investigație asupra cărora întreprinderile și-au putut prezenta observațiile. Astfel Plenul decide -încetarea investigației cazului în lipsa probelor suficiente sau calificarea comportamentului abuziv al autorității publice drept încălcare a legislației concurențiale care atrage după sine și aplicarea de măsuri corective.

În caz dacă respectiva autoritate nu execută Decizia Plenului Consiliului Concurenței, Consiliul Concurenței înaintează acțiune în contecios administrativ.

Sancționarea – comiterea faptelor abuzive de către autoritățile publice de restrîngere, limitare sau denaturare a concurenței nu este sancționată de Consiliul Concurenței.

Persoanele cu funcții de răspundere din cadrul autorităților și instituțiilor publice  sunt sancționate pentru încalcări de ordin procedural conform Codului contravențional.

Vezi și: 

Acordurile anticoncurențiale

Abuzul de poziție dominantă