Avem sau nu avem nevoie de informatori (avertizori sau denunțători) de concurență?

Publicat pe Actualizat pe

La  15 octombrie 2018, a expirat termenul oferit de Consiliul Concurenței pentru propuneri privind elaborarea proiectului Legii pentru modificarea Legii concurenței în vederea implementării mecanismului de informatori de concurență la stabilirea acordurilor anticoncurențiale.

Anunțul în cauză, plasat pe pagina web a Consiliului Concurenței la 2 octombrie 2018, a fost accesat, de 65 de persoane. Nu avem de unde ști dacă respectivele au înțeles sau nu esența acestei porniri sau dacă a primit sau nu vre-o opinie autoritatea din partea acestora. Doar că astfel de mesaje-adresare către persoanele interesate sunt expuse, de obicei, într-un format vag, neexplicit, pentru a scăpă de intervenții nedorite. Luând în considerație noutatea mecanismului propus, ar fi corect totuși, cel puțin să fie definită noțiunea de informatori în sensul folosit pentru modificarea Legii. Trebuie să fie clar, că informatorii (avertizori sau denunțători) sunt persoane fizice (de obicei angajate în câmpul muncii) care benevol, din inițiativă proprie, vor comunica Consiliului Concurenței informații despre posibilele implicări a întreprinderilor în acorduri anticoncurențiale.

Citește în continuare »

Reclame

Oare cum arată o investigație utilă de cunoaștere a pieței realizată de Consiliului Concurenței? sau Despre Raportul CC: între realitate și formalitate

Publicat pe

Zilele trecute Consiliul Concurenței a raportat despre rezultatele activității sale obținute în anul 2017. Raport 2017 . Cele ce urmează se vor referi la unul dintre aceste rezultate, și anume la studiile (investigațiile)[1] utile pentru cunoaşterea pieţei realizate de autoritatea de concurență (pag. 32-43 din Raport). La drept vorbind, este complicat de a înțelege dacă studiile de care a fost preocupat Consiliul Concurenței în anul 2017 sunt într-adevăr finalizate. Expresia folosită în Raport

„…Consiliul Concurenței, în vederea evaluării permanente a mediului concurențial și-a orientat eforturile spre următoarele domenii…”,  lipsa informațiilor privind existența în fapt a acestora, precum și absența comunicatelor plasate pe pagina oficială web despre finalizarea a cel puțin unui studiu de cunoaștere a pieței generează suspiciune și permite punerea sub semnul întrebării a corectitudinii includerii respectivelor rezultate în Raport la compartimentul „Cercetarea mediului concurențial”. Or dovada existenței acestora trebuie să figureze.

Potențialul Consiliului Concurenței de a produce studii de cunoaștere a pieței este foarte limitat. Un studiu util (investigație) de cunoaștere a  pieței, care să poată fi calificat ca atare din perspectiva identificării problemelor de ordin concurențial, necesită abilități profesioniste, acces la informații și timp. În acest sens impresionează referința la studierea a șapte domenii într-un singur an. În caz dacă această activitate a durat mai mult – ar fi corect să fie indicat, de altfel asistăm la o prezentare confuză a celor realizate în anul 2017. Din Raport aflăm, că următoarele piețe (numite domenii de Consiliul Concurenței dat fiind infiltrarea a două investigații speciale care au fost ridicate la statut de cercetare a pieței) au fost „favoritele” anului 2017: Citește în continuare »

Probleme pe piața publicității TV

Publicat pe Actualizat pe

Mai multe portaluri de știri și posturi de televiziune au difuzat  știrea despre problemele de pe piața publicității TV, care au dus la depunerea unei plângeri la Consiliul Concurenței despre posibila creare a unui cartel.

Citește în continuare »

„Know-how” de la Consiliul Concurenței din RM

Publicat pe Actualizat pe

Istoria, la care ne vom referi în continuare, a început în februarie 2015 când Consiliul Concurenței a deschis o investigație privind încălcarea Legii Concurenței de către lanțurile de unități comerciale cu profil alimentar și furnizorii acestora. Problema care și-a propus s-o rezolve autoritatea de concurență ținea de  contractele de vânzare-cumpărare, încheiate  între respectivele unități comerciale și furnizori în perioada  anilor 2013 – 2015. Mai departe decât unele prevederi ale acestor contracte nu s-a mers. Deși abordarea Consiliului Concurenței a rămas de neînțeles, asta fiindcă aceste contracte nu conțin careva restricții grave și nu reprezintă acorduri între concurenți, ci sunt contracte de aprovizionare părțile cărora nu au fost stabilite deținând poziție dominantă, întreprinderile vizate au pornit calea propunerii de angajamente. De ce? Pentru că conducătorii acestora au considerat că vor reuși să rezolve operativ problema, angajându-se să excludă sau să aplice alte redacții prevederilor ”cu pricina” din contractele de aprovizionare. Astfel pe pagina web a Consiliului Concurenței la 5 septembrie 2016, pentru consultare publică, au fost plasate respectivele angajamente și rezumatul cazului din care trebuia să fie clar care este îngrijorarea Consiliului Concurenței ce urmează a fi exclusă.

Din Rezumatul Consiliului Concurenței:

Citește în continuare »

Consecințele neglijării naturii economice a Legii Concurenței

Publicat pe Actualizat pe

În articolul de față ne vom referi la câteva momente cheie, din punct de vedere al materiei concurențiale, expuse de instanța  judecătorească supremă — Curtea SupJusticeremă de Justiție, în continuare CSJ, asupra unei cauze de încălcare a Legii Concurenței, și anume a comiterii abuzului de poziție dominantă (dosarul nr.3ra-836/17). De respectarea normelor Legii Concurenței de către întreprinderi este responsabil Consiliul Concurenței, iar instanțele judecătorești execută, conform competenței, controlul judecătoresc privind deciziile adoptate de către autoritate. În cazul dat, întreprinderea învinuită de către Consiliul Concurenței de abuz de poziție dominantă, „R&P Bolgar Farm” S.R.L., este una din cele șase întreprinderi comerciante de medicamente, învinuite de comportament abuziv, urmare a câștigării licitațiilor publice organizate de Agenția Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale în toamna anului 2015.

Citește în continuare »

Evoluția serviciilor de căutare a mărcilor

Publicat pe Actualizat pe

Recent OMPI (Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale) a informat despre încetarea menținerii serviciului de căutare prin bazele de date cu mărci internaționale înregistrate ROMARIN după anul 2017. În locul acestui serviciu este promovată aplicația Madrid Monitor.

Citește în continuare »

Managementul proprietăţii intelectuale prin prisma managementului ciclului de proiect

Publicat pe Actualizat pe

În cadrul Lecturilor AGEPI 2016 a fost prezentată comunicarea, publicată ulterior în formă de articol în revista Intellectus Nr. 4, 2016 „Managementul proprietăţii intelectuale prin prisma managementului ciclului de proiect”.

Tot mai des metodologia de Management al Ciclului de Proiect (Project Cycle Management) este utilizată cu succes la managementul proiectelor de majoritatea fundaţiilor internaţionale, dar și de corporaţiile private mari.

Comunicarea a avut drept scop examinarea metodologiei de Management al Ciclului de Proiect (Project Cycle Management) în vederea aplicării acesteia în managementul proprietăţii intelectuale și identificarea posibilităţilor de utilizare a acestei metodologii la întreprinderi.

Articolul a fost publicat și în culegerea „Lecturi AGEPI 2016” plasată și ea pe site-ul AGEPI. http://agepi.gov.md/ro/publication/85

Articolul poate fi descărcat și de pe blogul piconmoldova.com aici.