Opinie privind propunerea Consiliului Concurenșei de a modifica abordarea practicilor abuzive de poziție dominantă
(Proiectul de modificare a Legii Concurenței)
După cum ne-am propus, examinăm și ne expunem, în continuare, privind Proiectul dedicat modificării Legii Concurenței (deja aprobat în cadrul ședinței Guvernului RM din 12 aprilie 2023). Tema – modificarile dedicate interzicerii abuzului de poziție dominantă (au fost aprobate în versiunea prezentată pentru consultare publică). Ne-am străduit să înțelegem de ce a considerat Autorul (Consiliul Concurenței) necesar de a redacta normele actuale. Modificarea de esență constă în excluderea constrângerilor prevăzute pentru constatarea acțiunii de abuz.
Punct de vedere asupra proiectului pentru modificarea Legii Concurenței nr.183/2012
(conform Notei informative – Autorul proiectului în cauză este Consiliul Concurenței)
După ce, din întâmplare, am aflat că Legea Concurenței nr.183/2012 se propunre a fi modificată https://particip.gov.md/ro/document/stages/aviz-privind-consultarea-publica-a-proiectului-hotararii-guvernului-cu-privire-la-aprobarea-proiectului-de-lege-pentru-modificarea-unor-acte-normative-legea-concurentei-numar-unic-206mdedcc2023/10236?fbclid=IwAR0eNwqs-XexmEoiS76X4wWo4_nUreZ3Yrzvon7JJSMJuVQsx5AzvlDkzZU am transmis în adresa persoanelor responsabile următorul text:
Economia acordurilor de exclusivitate și abuzul de poziție dominantă
Evaluarea acordurilor de exclusivitate în cazul când una dintre părți deține poziția dominantă pe piața produselor /serviciilor ce fac obiectul contractului este una din cele mai dificile teme pentru înțelegere, dar și pentru instrumentarea corectă din punct de vedere a respectării normelor concurențiale pe piață. Pe lângă interminabilele discuții privind corectitudinea utilizării diferitor forme/sisteme de reducei sau de stimulare pentru fidelizarea clienților/consumatorilor care adesesea completează clauzele de exclusivitate, faptul că în calitate de parte la contract se prezintă întrepinderea aflată în poziție dominantă, ridică gradul de complexitate al respectivelor practici. În această ordine de idei considerăm importante accentele puse de Curtea Europeană de Justiție în Hotărârea sa din 19 ianuarie 2023 în cauza C-680/20 în cadrul litigiului între Unilever Italia Mkt Operations SRL (în continuare – Unilever) pe de o parte și Autoritatea de Supraveghere a Concurenței și a Pieței, Italia).
Problema concurențială de care a fost preocupată autoritatea de concurență consta în existența unei strategii de excludere a concurenților pe piața comercializării înghețatei, limitarea posibilității operatorilor concurenți de a concura de baza meritelor. Practica anticoncurențială se realiza pe cale impunerii de către distibuitorii Unilever (rețea de 150 entități) a unor clauze de exclusivitate punctelor de vânzare de închețată obligându-le să se aprovizioneze exclusiv de la Unilever în schimbul unor reduceri sau/și comisioane condiționate de nivelul cifrei de afacri sau comercializarea unei game determinate de produse. Unilever a fost stabilit că abuzase de poziția sa dominantă și, respectiv, sancționat de autorutatea italiană cu aplicarea amenzii de 60 668 580 euro.
Citește în continuare »Și din nou despre Consiliul Concurenței și ,,Avia Invest” SRL
Plenul Consiliul Concurenței a emis decizia sa nr.DCE – 14/20-45 din 30 iunie 2022 https://competition.md/public/files/DCE-14-20-45-din-30062022861fa.pdf prin care oferă o evaluare profesionistă privind preluarea controlului de către ,,Avia Invest” S.R.L. asupra ,,Aeroport Handling” S.R.L., în primăvara anului 2014, constată respectiva operațiune incompatibilă cu mediul concurențial și aplică amenda usturătoare și meritată întreprinderii ,,Aeroport Handling” S.R.L. în sumă de 17 480 027,66 MDL.
Deși distanța e de 7 ani de la punerea concentrării economice în aplicare, de 7 ani de funcționare distorsionată a pieței marcată de o concurență viciată, într-un târziu societatea are parte de o decizie valoroasă:
Citește în continuare »Combatem practicile neloiale sau distrugem lanțul de aprovizionare agricol și alimentar? 
Sunt sigură că ați auzit comentarii de genul „așa prevede Directiva UE…” , „din cauza prevederilor Directivei UE…” aruncate în grabă pentru a închide tema sau pentru a găsi vinovatul unor formulări incluse în acte normative naționale în vigoare sau propuneri legislative. Nu noi, cei ce trebuie să știm ce vrem și de ce avem nevoie pentru a ne atinge obiectivele, să învățăm odată și odată a gândi și a formula reguli de conviețuire economică, dar directivele sunt pricina. Ei, iată că de această dată, cum se zice – „m-a răzghit”. Inspirația de a expune opinia vine de la una din ultimele inițiative legislative (votată în cadrul ședinței Guvernului RM la data de 29 iunie 2022), în continuare – Proiect (https://gov.md/sites/default/files/document/attachments/subiect-02-nu-27-me-2022.pdf) prin care se modifică multpătimita Lege nr.231/2010 cu privire la comerțul interior, iar drept consecință și Legea Concurenței nr.183/2012 și Codul Contravențional nr.218/2008. Scopul declarat – de a combate practicile neloiale proprii lanțului de aprovizionare agricol-alimentar prin transpunerea parțială a prevederilor Directivei (UE) 2019/ 633 din 17/04.2019 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar (https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32019L0633&from=PL). Un exemplu clasic cum o Directivă atât de necesară de preluat și de completat normele naționale întru a servi soluționării problemelor existente în relațiile dintre furnizori și cumpărători în cadrul aprovizionării cu alimente poate fi folosită drept unealtă pentru a bifa o activitate, o luare de atitudine … Nu știu. Dar dacă se umblă la legi, la legi economice! este inadmisibil de a formula norme fără a le trece prin conceptul economiei de piață, iar dacă nu știm, nu ne ajunge capul – e simplu: de urmat calea preluării conceptului integral (nu copiere integrală a unor norme, ignorarea altora și înserarea propriilor). Autorii Directivei, cu siguranță au testat prevederile raportându-le la legile de bază a economiei de piață, în schimb ceea ce se propune la moment de a fi aplicat în RM și se prezintă drept preluarea Directivei, în opinia noastră, este dezastru pentru funcționarea piețelor vizate, iar scopul nobil de protejare a furnizorilor de produse alimentare va fi deturnat grație permisivității autorităților statutului de a interveni în mecanismul economiei de piață, în baza unor norme ce sfidează legea de bază a pieței – legea cererii și ofertei.
Citește în continuare »Despre mărimea pragului la notificarea concentrărilor economice
Tema articolului este inspirată parțial de intrarea în vigoare, la data de 1 ianuarie 2019 a noii Legi a contabilităţii şi raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Monitorul Oficial nr.1-6/22 din 05.01.2018 ). Mai bine zis, o problemă „cu barbă” și-a făcut din nou loc, în șirul temelor actuale de discutat în vederea contribuirii la menținerea și dezvoltarea concurenței prin eficientizarea controlului asupra concentrărilor economice.
Consiliul Concurenței va activa conform unei structuri organizatorice noi!
Din știrea publicată pe site Consiliului Concurenței aflăm că Parlamentul Republicii Moldova la 7 februarie 2019 a aprobat noua structură organizatorică și efectivul-limită de personal al Consiliului Concurenței.
Dat fiind profilul PICON, am depus un efort pentru a înțelege noutatea evenimentului. Cele enunțate în comunicatul Consiliului Concurenței, dar și conținutul Notelor informative plasate pe site-ul Parlamentului în legătură cu adoptarea Hotărârii respective nu permit de a avea o idee clară despre esența modificării în cauză. Mai mult decât atât, lasă impresia că nimic deosebit nu se întâmplă. Posibilitatea de a ne da seama despre schimbare ne oferă doar studierea surselor propriu-zise și anume, Schemei de încadrare a Consiliului Concurenței aprobată prin Hotărarea Parlamentului RM nr/278 din 21.11.2013 (132 unități) și Structurii organizatorice a Consiliului Concurenței (130 unități) aprobată la 7 februarie 2019 de Parlamentul RM. Citește în continuare »
Avem sau nu avem nevoie de informatori (avertizori sau denunțători) de concurență?
La 15 octombrie 2018, a expirat termenul oferit de Consiliul Concurenței pentru propuneri privind elaborarea proiectului Legii pentru modificarea Legii concurenței în vederea implementării mecanismului de informatori de concurență la stabilirea acordurilor anticoncurențiale.
Anunțul în cauză, plasat pe pagina web a Consiliului Concurenței la 2 octombrie 2018, a fost accesat, de 65 de persoane. Nu avem de unde ști dacă respectivele au înțeles sau nu esența acestei porniri sau dacă a primit sau nu vre-o opinie autoritatea din partea acestora. Doar că astfel de mesaje-adresare către persoanele interesate sunt expuse, de obicei, într-un format vag, neexplicit, pentru a scăpă de intervenții nedorite. Luând în considerație noutatea mecanismului propus, ar fi corect totuși, cel puțin să fie definită noțiunea de informatori în sensul folosit pentru modificarea Legii. Trebuie să fie clar, că informatorii (avertizori sau denunțători) sunt persoane fizice (de obicei angajate în câmpul muncii) care benevol, din inițiativă proprie, vor comunica Consiliului Concurenței informații despre posibilele implicări a întreprinderilor în acorduri anticoncurențiale.
Oare cum arată o investigație utilă de cunoaștere a pieței realizată de Consiliului Concurenței? sau Despre Raportul CC: între realitate și formalitate
Zilele trecute Consiliul Concurenței a raportat despre rezultatele activității sale obținute în anul 2017. Raport 2017 . Cele ce urmează se vor referi la unul dintre aceste rezultate, și anume la studiile (investigațiile)[1] utile pentru cunoaşterea pieţei realizate de autoritatea de concurență (pag. 32-43 din Raport). La drept vorbind, este complicat de a înțelege dacă studiile de care a fost preocupat Consiliul Concurenței în anul 2017 sunt într-adevăr finalizate. Expresia folosită în Raport
„…Consiliul Concurenței, în vederea evaluării permanente a mediului concurențial și-a orientat eforturile spre următoarele domenii…”, lipsa informațiilor privind existența în fapt a acestora, precum și absența comunicatelor plasate pe pagina oficială web despre finalizarea a cel puțin unui studiu de cunoaștere a pieței generează suspiciune și permite punerea sub semnul întrebării a corectitudinii includerii respectivelor rezultate în Raport la compartimentul „Cercetarea mediului concurențial”. Or dovada existenței acestora trebuie să figureze.
Potențialul Consiliului Concurenței de a produce studii de cunoaștere a pieței este foarte limitat. Un studiu util (investigație) de cunoaștere a pieței, care să poată fi calificat ca atare din perspectiva identificării problemelor de ordin concurențial, necesită abilități profesioniste, acces la informații și timp. În acest sens impresionează referința la studierea a șapte domenii într-un singur an. În caz dacă această activitate a durat mai mult – ar fi corect să fie indicat, de altfel asistăm la o prezentare confuză a celor realizate în anul 2017. Din Raport aflăm, că următoarele piețe (numite domenii de Consiliul Concurenței dat fiind infiltrarea a două investigații speciale care au fost ridicate la statut de cercetare a pieței) au fost „favoritele” anului 2017: Citește în continuare »
Probleme pe piața publicității TV
Mai multe portaluri de știri și posturi de televiziune au difuzat știrea despre problemele de pe piața publicității TV, care au dus la depunerea unei plângeri la Consiliul Concurenței despre posibila creare a unui cartel.
A.O. „PICON” Moldova 