Publicații
Opinie privind propunerea Consiliului Concurenșei de a modifica abordarea practicilor abuzive de poziție dominantă
(Proiectul de modificare a Legii Concurenței)
După cum ne-am propus, examinăm și ne expunem, în continuare, privind Proiectul dedicat modificării Legii Concurenței (deja aprobat în cadrul ședinței Guvernului RM din 12 aprilie 2023). Tema – modificarile dedicate interzicerii abuzului de poziție dominantă (au fost aprobate în versiunea prezentată pentru consultare publică). Ne-am străduit să înțelegem de ce a considerat Autorul (Consiliul Concurenței) necesar de a redacta normele actuale. Modificarea de esență constă în excluderea constrângerilor prevăzute pentru constatarea acțiunii de abuz.
Punct de vedere asupra proiectului pentru modificarea Legii Concurenței nr.183/2012
(conform Notei informative – Autorul proiectului în cauză este Consiliul Concurenței)
După ce, din întâmplare, am aflat că Legea Concurenței nr.183/2012 se propunre a fi modificată https://particip.gov.md/ro/document/stages/aviz-privind-consultarea-publica-a-proiectului-hotararii-guvernului-cu-privire-la-aprobarea-proiectului-de-lege-pentru-modificarea-unor-acte-normative-legea-concurentei-numar-unic-206mdedcc2023/10236?fbclid=IwAR0eNwqs-XexmEoiS76X4wWo4_nUreZ3Yrzvon7JJSMJuVQsx5AzvlDkzZU am transmis în adresa persoanelor responsabile următorul text:
Combatem practicile neloiale sau distrugem lanțul de aprovizionare agricol și alimentar? 
Sunt sigură că ați auzit comentarii de genul „așa prevede Directiva UE…” , „din cauza prevederilor Directivei UE…” aruncate în grabă pentru a închide tema sau pentru a găsi vinovatul unor formulări incluse în acte normative naționale în vigoare sau propuneri legislative. Nu noi, cei ce trebuie să știm ce vrem și de ce avem nevoie pentru a ne atinge obiectivele, să învățăm odată și odată a gândi și a formula reguli de conviețuire economică, dar directivele sunt pricina. Ei, iată că de această dată, cum se zice – „m-a răzghit”. Inspirația de a expune opinia vine de la una din ultimele inițiative legislative (votată în cadrul ședinței Guvernului RM la data de 29 iunie 2022), în continuare – Proiect (https://gov.md/sites/default/files/document/attachments/subiect-02-nu-27-me-2022.pdf) prin care se modifică multpătimita Lege nr.231/2010 cu privire la comerțul interior, iar drept consecință și Legea Concurenței nr.183/2012 și Codul Contravențional nr.218/2008. Scopul declarat – de a combate practicile neloiale proprii lanțului de aprovizionare agricol-alimentar prin transpunerea parțială a prevederilor Directivei (UE) 2019/ 633 din 17/04.2019 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar (https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32019L0633&from=PL). Un exemplu clasic cum o Directivă atât de necesară de preluat și de completat normele naționale întru a servi soluționării problemelor existente în relațiile dintre furnizori și cumpărători în cadrul aprovizionării cu alimente poate fi folosită drept unealtă pentru a bifa o activitate, o luare de atitudine … Nu știu. Dar dacă se umblă la legi, la legi economice! este inadmisibil de a formula norme fără a le trece prin conceptul economiei de piață, iar dacă nu știm, nu ne ajunge capul – e simplu: de urmat calea preluării conceptului integral (nu copiere integrală a unor norme, ignorarea altora și înserarea propriilor). Autorii Directivei, cu siguranță au testat prevederile raportându-le la legile de bază a economiei de piață, în schimb ceea ce se propune la moment de a fi aplicat în RM și se prezintă drept preluarea Directivei, în opinia noastră, este dezastru pentru funcționarea piețelor vizate, iar scopul nobil de protejare a furnizorilor de produse alimentare va fi deturnat grație permisivității autorităților statutului de a interveni în mecanismul economiei de piață, în baza unor norme ce sfidează legea de bază a pieței – legea cererii și ofertei.
Citește în continuare »Despre mărimea pragului la notificarea concentrărilor economice
Tema articolului este inspirată parțial de intrarea în vigoare, la data de 1 ianuarie 2019 a noii Legi a contabilităţii şi raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Monitorul Oficial nr.1-6/22 din 05.01.2018 ). Mai bine zis, o problemă „cu barbă” și-a făcut din nou loc, în șirul temelor actuale de discutat în vederea contribuirii la menținerea și dezvoltarea concurenței prin eficientizarea controlului asupra concentrărilor economice.
Consiliul Concurenței va activa conform unei structuri organizatorice noi!
Din știrea publicată pe site Consiliului Concurenței aflăm că Parlamentul Republicii Moldova la 7 februarie 2019 a aprobat noua structură organizatorică și efectivul-limită de personal al Consiliului Concurenței.
Dat fiind profilul PICON, am depus un efort pentru a înțelege noutatea evenimentului. Cele enunțate în comunicatul Consiliului Concurenței, dar și conținutul Notelor informative plasate pe site-ul Parlamentului în legătură cu adoptarea Hotărârii respective nu permit de a avea o idee clară despre esența modificării în cauză. Mai mult decât atât, lasă impresia că nimic deosebit nu se întâmplă. Posibilitatea de a ne da seama despre schimbare ne oferă doar studierea surselor propriu-zise și anume, Schemei de încadrare a Consiliului Concurenței aprobată prin Hotărarea Parlamentului RM nr/278 din 21.11.2013 (132 unități) și Structurii organizatorice a Consiliului Concurenței (130 unități) aprobată la 7 februarie 2019 de Parlamentul RM. Citește în continuare »
Oare cum arată o investigație utilă de cunoaștere a pieței realizată de Consiliului Concurenței? sau Despre Raportul CC: între realitate și formalitate
Zilele trecute Consiliul Concurenței a raportat despre rezultatele activității sale obținute în anul 2017. Raport 2017 . Cele ce urmează se vor referi la unul dintre aceste rezultate, și anume la studiile (investigațiile)[1] utile pentru cunoaşterea pieţei realizate de autoritatea de concurență (pag. 32-43 din Raport). La drept vorbind, este complicat de a înțelege dacă studiile de care a fost preocupat Consiliul Concurenței în anul 2017 sunt într-adevăr finalizate. Expresia folosită în Raport
„…Consiliul Concurenței, în vederea evaluării permanente a mediului concurențial și-a orientat eforturile spre următoarele domenii…”, lipsa informațiilor privind existența în fapt a acestora, precum și absența comunicatelor plasate pe pagina oficială web despre finalizarea a cel puțin unui studiu de cunoaștere a pieței generează suspiciune și permite punerea sub semnul întrebării a corectitudinii includerii respectivelor rezultate în Raport la compartimentul „Cercetarea mediului concurențial”. Or dovada existenței acestora trebuie să figureze.
Potențialul Consiliului Concurenței de a produce studii de cunoaștere a pieței este foarte limitat. Un studiu util (investigație) de cunoaștere a pieței, care să poată fi calificat ca atare din perspectiva identificării problemelor de ordin concurențial, necesită abilități profesioniste, acces la informații și timp. În acest sens impresionează referința la studierea a șapte domenii într-un singur an. În caz dacă această activitate a durat mai mult – ar fi corect să fie indicat, de altfel asistăm la o prezentare confuză a celor realizate în anul 2017. Din Raport aflăm, că următoarele piețe (numite domenii de Consiliul Concurenței dat fiind infiltrarea a două investigații speciale care au fost ridicate la statut de cercetare a pieței) au fost „favoritele” anului 2017: Citește în continuare »
Consecințele neglijării naturii economice a Legii Concurenței
În articolul de față ne vom referi la câteva momente cheie, din punct de vedere al materiei concurențiale, expuse de instanța judecătorească supremă — Curtea Sup
remă de Justiție, în continuare CSJ, asupra unei cauze de încălcare a Legii Concurenței, și anume a comiterii abuzului de poziție dominantă (dosarul nr.3ra-836/17). De respectarea normelor Legii Concurenței de către întreprinderi este responsabil Consiliul Concurenței, iar instanțele judecătorești execută, conform competenței, controlul judecătoresc privind deciziile adoptate de către autoritate. În cazul dat, întreprinderea învinuită de către Consiliul Concurenței de abuz de poziție dominantă, „R&P Bolgar Farm” S.R.L., este una din cele șase întreprinderi comerciante de medicamente, învinuite de comportament abuziv, urmare a câștigării licitațiilor publice organizate de Agenția Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale în toamna anului 2015.
Evoluția serviciilor de căutare a mărcilor
Recent OMPI (Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale) a informat despre încetarea menținerii s
erviciului de căutare prin bazele de date cu mărci internaționale înregistrate ROMARIN după anul 2017. În locul acestui serviciu este promovată aplicația Madrid Monitor.
Managementul proprietăţii intelectuale prin prisma managementului ciclului de proiect
În cadrul Lecturilor AGEPI 2016 a fost prezentată comunicarea, publicată ulterior în formă de articol în revista Intellectus Nr. 4, 2016 „Managementul proprietăţii intelectuale prin prisma managementului ciclului de proiect”.
Tot mai des metodologia de Management al Ciclului de Proiect (Project Cycle Management) este utilizată cu succes la managementul proiectelor de majoritatea fundaţiilor internaţionale, dar și de corporaţiile private mari.
Comunicarea a avut drept scop examinarea metodologiei de Management al Ciclului de Proiect (Project Cycle Management) în vederea aplicării acesteia în managementul proprietăţii intelectuale și identificarea posibilităţilor de utilizare a acestei metodologii la întreprinderi.
Articolul a fost publicat și în culegerea „Lecturi AGEPI 2016” plasată și ea pe site-ul AGEPI. http://agepi.gov.md/ro/publication/85
Articolul poate fi descărcat și de pe blogul piconmoldova.com aici.
Transfer de tehnologie și norme concurențiale.
Transferul de tehnologie constituie o modalitate esențială de diseminare a beneficiilor generate de proprietatea intelectuală. Însă acest proces poate fi folosit drept obstacol pentru crearea produselor inovative și intrarea lor pe piață. Normele concurențiale privind acordurile de transfer de tehnologie sunt menite să servească prevenirii și rezolvării problemelor ce stau în calea inovării. În cadrul Lecturilor AGEPI 2016 a fost prezentată comunicarea, publicată ulterior în formă de articol în revista Intellectus Nr. 2, 2016.
Scopul prezentării l-a constituit evaluarea acordurilor de transfer de tehnologie din punctul de vedere al cerințelor stabilite de legislația concurențială națională, precum și abordarea necesității modificării acesteia prin prisma adaptării la acquisul comunitar în domeniu. De asemenea, a fost expusă poziția în ceea ce privește considerarea normelor concurențiale aferente acordurilor de transfer de tehnologie în cadrul managementului proprietății intelectuale.
Articolul a fost publicat și în culegerea „Lecturi AGEPI 2016” plasată și ea pe site-ul AGEPI. http://agepi.gov.md/ro/publication/85
Articolul poate fi descărcat și de pe blogul piconmoldova.com aici
A.O. „PICON” Moldova 