Aspecte procedurale
Avem sau nu avem nevoie de informatori (avertizori sau denunțători) de concurență?
La 15 octombrie 2018, a expirat termenul oferit de Consiliul Concurenței pentru propuneri privind elaborarea proiectului Legii pentru modificarea Legii concurenței în vederea implementării mecanismului de informatori de concurență la stabilirea acordurilor anticoncurențiale.
Anunțul în cauză, plasat pe pagina web a Consiliului Concurenței la 2 octombrie 2018, a fost accesat, de 65 de persoane. Nu avem de unde ști dacă respectivele au înțeles sau nu esența acestei porniri sau dacă a primit sau nu vre-o opinie autoritatea din partea acestora. Doar că astfel de mesaje-adresare către persoanele interesate sunt expuse, de obicei, într-un format vag, neexplicit, pentru a scăpă de intervenții nedorite. Luând în considerație noutatea mecanismului propus, ar fi corect totuși, cel puțin să fie definită noțiunea de informatori în sensul folosit pentru modificarea Legii. Trebuie să fie clar, că informatorii (avertizori sau denunțători) sunt persoane fizice (de obicei angajate în câmpul muncii) care benevol, din inițiativă proprie, vor comunica Consiliului Concurenței informații despre posibilele implicări a întreprinderilor în acorduri anticoncurențiale.
„Know-how” de la Consiliul Concurenței din RM
Istoria, la care ne vom referi în continuare, a început în februarie 2015 când Consiliul Concurenței a deschis o investigație privind încălcarea Legii Concurenței de către lanțurile de unități comerciale cu profil alimentar și furnizorii acestora. Problema care și-a propus s-o rezolve autoritatea de 
concurență ținea de contractele de vânzare-cumpărare, încheiate între respectivele unități comerciale și furnizori în perioada anilor 2013 – 2015. Mai departe decât unele prevederi ale acestor contracte nu s-a mers. Deși abordarea Consiliului Concurenței a rămas de neînțeles, asta fiindcă aceste contracte nu conțin careva restricții grave și nu reprezintă acorduri între concurenți, ci sunt contracte de aprovizionare părțile cărora nu au fost stabilite deținând poziție dominantă, întreprinderile vizate au pornit calea propunerii de angajamente. De ce? Pentru că conducătorii acestora au considerat că vor reuși să rezolve operativ problema, angajându-se să excludă sau să aplice alte redacții prevederilor ”cu pricina” din contractele de aprovizionare. Astfel pe pagina web a Consiliului Concurenței la 5 septembrie 2016, pentru consultare publică, au fost plasate respectivele angajamente și rezumatul cazului din care trebuia să fie clar care este îngrijorarea Consiliului Concurenței ce urmează a fi exclusă.
Din Rezumatul Consiliului Concurenței:
Membrii Plenului Consiliului Concurenței sunt obligați „să nu intervină în procesul de investigație”
În cadrul proiectului Uniunii Europene „Suport pentru Consiliul Concurenței” a fost organizată o nouă ediție Competition CaFE cu reprezentanții birourilor de avocați. Una din temele prezentate de Consiliul Concurenței a fost Matricea diviziunii procedurale – adică a fost prezentat procesul de investigare a semnelor de încălcare a legislației concurențiale în cadrul Consiliului Concurenței. Ca orice alt subiect legat de aplicarea legislației concurențiale acesta este unul necesar a fi discutat și promovat cât mai intens pentru că, deși sunt deja 4 ani de la intrarea în vigoare a noii legi a concurenței, acest domeniu rămâne a fi unul la o fază incipientă.
Nedumerirea noastră, în legătură cu cele puse în discuție pe parcursul evenimentului menționat, a pornit de la un slide cu suportul căruia celor prezenți le-au fost expuse etapele primei faze de examinare a semnelor de încălcare a legislației concurențiale. A III-a etapă (a primei faze) este intitulată de autori „investigarea sub egida Plenului Consiliului Concurenței”.
Din păcate, reprezentantului PICON i-a fost refuzată participarea la acest eveniment și nu cunoaștem cu exactitate care a fost mesajul adus la detalierea acestei etape. Dar cunoaștem prevederile Legii concurenței nr. 183 din 11.07.12 și a regulamentului privind organizarea și funcționarea Consiliului Concurenței unde este stipulat expres că Plenul Consiliului Concurenței este organul decizional, iar pe lângă acesta Consiliul Concurenței dispune și de aparatul executiv.
După acest model funcționează majoritatea autorităților de concurență din țările Uniunii Europene: partea executivă – care este responsabilă de investigarea propriu-zisă a semnelor de încălcare și partea decizională – este responsabilă de inițierea investigațiilor și de adoptarea deciziilor urmare a investigațiilor efectuate de partea executivă. Ori anume, aproximativ, modelul acesta a fost preluat și în Republica Moldova odată cu adoparea Legii concurenței în anul 2012 (spunem aproximativ pentru că în RM președintele aparatului executiv este și președintele organului decizional).
NU depuneți cereri prealabile la Consiliul Concurenței!
Două comunicate de presă ale Consiliului Concurenței (din 22 aprilie 2016 și din 28 aprilie 2016) se impun a fi precizate. Este vorba de enunțurile victorioase privind sancționarea „AV Electronic” S.R.L. („Alina Electronic„) cu 1.384.504,85 lei și ,,BM Technotrade” S.R.L. („BOMBA„) cu 975 485,4 lei pentru încălcarea normelor concurențiale. Informația diseminată prin intermediul acestor comunicate e similară celei din renumitul banc de la „Radio Erevan”:
O întrebare către Radio Erevan:
— Este adevărat că tovarăşul Gheorgadze a cîştigat la loterie un automobile Volga?
Radio Erevan răspunde:
— Da, este adevărat! Doar că nu e Volgă, ci Mercedes. Şi nu la loterie, ci la jocuri de cărţi. Şi nu a cîştigat, ci a pierdut. Şi nu tovarăşul Gheorgadze, ci Ivaşvili.
Adevărat, Curtea Supremă de Justiție prin Deciziile sale din 13 aprilie 2016 și, respectiv, 20 aprilie 2016, a considerat Hotărârile Curții de Apel Chișinău din 22 decembrie 2015 și 28 ianuarie 2016 legale și întemeiate, ceea ce înseamnă că deciziile nr. APD-18 din 06.03.2015;
Citește în continuare »
Poziția Curții Europene de Justiție vizavi de dreptul Comisiei Europene de a solicita informații
Recent a fost publicată Hotărârea Curții Europene de Justiție din 10 martie 2015 (cauza C‑247/14 P), care a anulat solicitarea de informații formulată de Comisia Europeană, necesară investigației inițiate în privința presupusului comportament anticoncurențial a șapte întreprinderi din sectorul cimentului.
Comisia Europeană pune în aplicare normele de concurență în conformitate cu procedurile descrise în Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 (http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex:32003R0001). Printre acestea se regăsesc și împuternicirile cu privire la solicitarea informației necesare pentru a identifica practicile anticoncurențiale ale întreprinderilor. Respectivele informații pot fi solicitate de Comisie adresând întreprinderilor în cauză cereri simple sau decizii. Articolul 18, alin. (3) din Regulamentul nr. 1/2003 definește elementele esențiale pentru motivarea solicitării: „(3) Atunci când Comisia solicită, printr-o decizie, întreprinderilor sau asociațiilor de întreprinderi să furnizeze informații, ea indică temeiul juridic și scopul cererii, precizează informațiile solicitate și stabilește termenul în care acestea trebuie furnizate. Comisia indică, de asemenea, sancțiunile prevăzute la articolul 23 și indică sau aplică sancțiunile prevăzute la articolul 24. Comisia indică de asemenea și dreptul de a ataca decizia la Curtea de Justiție„
Curtea Europeană de Justiție (CEJ sau Curtea) în Hotărârea din 10 martie 2015 (cauza C‑247/14 P) reiterează faptul, că motivarea solicitării este o obligație specifică și „constituie o cerință fundamentală, întrucât are ca obiect nu numai să pună în evidență caracterul justificat al solicitării de informații, ci și să acorde întreprinderilor în cauză posibilitatea de a înțelege întinderea obligației de colaborare care le revine, garantând în același timp dreptul lor la apărare (a se vedea prin analogie, în ceea ce privește decizii de inspecție, Hotărârea Dow Chemical Ibérica și alții/Comisia, 97/87-99/87, EU:C:1989:380, punctul 26, Hotărârea Roquette Frères, C‑94/00, EU:C:2002:603, punctul 47, Hotărârea Nexans și Nexans France/Comisia, C‑37/13 P, EU:C:2014:2030, punctul 34, precum și Hotărârea Deutsche Bahn și alții/Comisia, C‑583/13 P, EU:C:2015:404, punctul 56).
Între ciocan și nicovală: ne angajăm sau ne apărăm
Valentina Novac,
Președinte A.O. „PICON”
Materialul ce urmează este dedicat unor probleme aferente implementării Regulamentului privind acceptarea angajamentelor propuse de către întreprinderi aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenței nr.2 din 22 ianuarie 2015. Pentru o expunere clară, drept exemplu va servi a doua decizie (despre prima, accesați acest link) a Plenului Consiliului Concurenței de a iniția discuții asupra angajamentelor propuse de câțiva tur operatori „Scavolin” S.R.L., „Anesto-Tur” S.R.L., „Biroul de Excursii și Turism „Voiaj International & Co” S.R.L., Î.C.S. „Tez Tour” S.R.L., S.C. „Forsbeta” S.R.L., „Solei-Turism” S.R.L., „Transenca-Tur” S.R.L., și compania aeriane Î.S.C.A. „Air Moldova” .
Potrivit Rezumatului cazului, Consiliul Concurenței deja stabiliseră că în perioada anilor 2007-2013:
-
contractele încheiate între turoperatori și companiile aeriene (cursa Chișinău-Antalia-Chișinău) „conduc la eliminarea concurenței pe piața serviciilor de transport aerian, limitează accesul pentru alți tur operatori și conduc la împărțirea pieței și surselor de aprovizionare„, respectivele contracte fiind calificate ca o rețea de acorduri verticale paralele restrictive;
-
turoperatorii activează în baza unor contracte de colaborare care prevăd fixarea prețului de comercializare a biletului avia la cursele Chișinău-Antalia-Chișinău, repartizarea contragenților, mărimea adaosului comercial la costul total inclus în pachetul turistic, schimbul cu informații strategice;
-
faptele expuse (anii 2010-2013) „permit constatarea unui acord anticoncurențial încheiat între „ Holiday-Service„ S.R.L. și Î.C.S.„Tez Tour” S.R.L„ de stabilire a prețului„.
Europa optimizează corelarea acțiunilor în despăgubire la nivel public și privat în cazul încălcării legislației concurențiale
Limitării divulgării probelor incluse în dosarul unei autorități în materie de concurență îi sunt dedicate principalele modificări și completări adoptate la 3 august 2015 de către Comisia Europeană. Acestea vizează Regulamentul nr. 773/2004 al Comisiei din 7 aprilie 2004 privind desfășurarea procedurilor puse în aplicare de Comisie în temeiul articolelor 81 și 82 din Tratatul CE și patru Comunicări: Accesul la Dosar, Clemența, Tranzacționarea, Cooperarea cu Curțile Naționale.
Amendarea normelor vine să asigure implementarea Directivei 2014/104/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 noiembrie 2014 privind anumite norme care guvernează acțiunile în despăgubire în temeiul dreptului intern în cazul încălcărilor dispozițiilor legislației în materie de concurență a statelor membre și a Uniunii Europene. Directiva stabilește cadrul legal aferent reparării integrale a prejudiciului cauzat de practicile anticoncurențiale, independent de sancțiunile aplicate de autoritatea de concurență. Comisia Europeană evidențiază două obiective majore ale Citește în continuare »
Orientări întru elaborarea versiunilor publice a deciziilor antitrust și privind concentrările economice
Comisia Europeană a publicat orientările pentru elaborarea versiunilor publice a deciziilor asupra cauzelor antitrust și orientările pentru elaborarea versiunilor publice a deciziilor ce vizează concentrările economice. Respectivele orientări sunt consacrate angajamentului Comisiei de a face publice deciziile sale, asigurând cât mai posibil transparența acestora, odată cu respectarea dreptului întreprinderilor la protecția informațiilor confidențiale.
Actele menționate sunt întemeiate de prevederile Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene, Regulamentul Consiliului nr. 1/2003, Regulamentul Consiliului nr 139/2004, precum și de jurisprudența în domeniu. Astfel în conformitate cu ultima, informația este protejată împotriva divulgării către public, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele trei condiții:
Concentrări economice: sancționarea nenotificării
Consiliul Concurenței a făcut publică, la 11 mai 2015, Decizia Plenului Consiliului Concurenței nr. CEP-30 din 23.04.2015 prin care sancționează întreprinderea ÎM CA ”Valan International Cargo Charter” S.R.L., din cauza nenotificării concentrării economice realizate prin preluarea „Aeroport Handling” SA (statul deținea pînă la preluare 100% din capitalul social al întreprinderii). Amenda aplicată de autoritate pentru încălcarea Legii Concurenței constitie 127 387,98 MDL. Totodată respectiva Decizie autorizează această tranzacție declarînd-o compatibilă cu mediul concurențial.
Aceasta este a două Decizie publicată în anul 2015 pe sait-ul Consiliului Concurenței obiectul căreia este investigarea încălcării Legii Concurenței comisă de întreprinderile ce pun în aplicare concentrările economice fără a notifica în prealabil autoritatea de concurență despre respectiva operațiune.
Prima Decizie sancționează întreprinderea „Etalonus Grup„ S.R.L. pentru nenotificarea preluării întreprinderii „PB-Nord„ S.R. L. cu o amendă în mărime de 115 951,60 MDL. Și acesta operațiune, urmare a evaluării a fost declarată compatibilă cu mediul concurențial.
Surse:
Exemplu de urmat: transparență în activitatea Departamentului Antitrust
Direcția Generală Concurență sau Departamentul Antitrust al Comisiei Europene, la 15 aprilie curent, a făcut publice unele acțiuni ale sale referitor la comportamentul companiei Google pe piața Spațiului Economic European – SEE (28 țări plus Norvegia, Islanda și Lihtenștein): http://europa.eu/rapid/press-release_IP-15-4780_en.htm.
În, primul rând, Comisia comunică despre faptul, că i-a transmis companiei Google Raportul asupra investigației cazului, inițiat în 2010. Cazul a fost inițiat la plîngerea parvenită din partea unor furnizori de servicii de căutare pe Internet. Plîngerea se referă la abordarea discriminatorie aplicată de Google serviciilor prestate de respectivii furnizori:http://europa.eu/rapid/press-release_IP-10-1624_en.htm. Raportul întocmit de Comisie, urmare a finalizării procesului de investigație, conține opinia sa preliminară (http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-15-4781_en.htm) și vine cu următorul mesaj de bază – o întreprindere cu poziție dominantă trebuie să tratateze identic atît produsele/serviciile proprii cît și produsele/serviciile echivalente ale concurenților săi. Compania Google Citește în continuare »
A.O. „PICON” Moldova 