Interferența concurență-PI
Acordurile „pay-for-delay„ – una din cauzele prețurilor ridicate la medicamente
Tribunalul European a susținut, prima din istoria Comisiei Europene, Decizie asupra acordurilor de tipul „plăți în schimbul întârzierii„ (pay-for-delay) încheiate între concurenți pe piața farmaceutică europeană (T-460/13, T-467/13, T-469/13, T-470/13, T-471/13, T-472/13). 
Tribunalul a apreciat drept corecte și suficiente argumentele și probele[1] aduse de Comisie pentru a ajunge la concluzia că acordurile încheiate între Lundbeck, întreprindere daneză de produse farmaceutice originale, și fiecare dintre întreprinderile de produse farmaceutice generice: Generics UK, Arrow, Alpharma și Ranbaxy, sunt anticoncurențiale prin obiectul său.
Prin astfel tip de acord producătorul de produse farmaceutice originale oferă recompensă concurentului său pentru rămânerea lui în afara pieței de produse generice substituibile cu produsul originar. Acest lucru a permis companiei Lundbeck să mențină prețul produsului său, medicamentul antidepresant – Citalopram, ridicat, în mod artificial, cu încălcarea articolului 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Decizia Comisiei prevede sancționarea participanților la acordul dat cu o amendă de 93,8 mln. euro pentru compania farmaceutică daneză Lundbeck și 52,2 mln. euro pentru patru companii concurente – producătoare de medicamente generice: Generics UK, Arrow, Alpharma și Ranbaxy.
Cazul „SUPRATEN” – un început compromis
Plenul Consiliului Concurenței din Republica Moldova a decis, la 21.07.2016 (Decizia Plenului Consiliului Concurenței nr. CN-36 din 21.07.2016), că întreprinderea „Supraten„ S.A. a încălcat art.19 alin.(1) lit b) din Legea concurenței „prin copierea ilegală a ambalajului produsului WEBER.VETONIT, care-i aparține întreprinderii „Saint-Gobain Byggprodukter AB”, Suedia, pentru produsele FINITO SV+, EUROFIN SV+ și plasarea acestora pe piață”. Pentru această încălcare întreprinderii „Supraten„ S.A. i-a fost aplicată o amendă în mărime de 1 051 755 lei 65 bani.
Este vorba despre amestec uscat pentru construcții, mărul discordiei fiind desenele aplicate pe ambalajele amestecului uscat pentru construcții fabricat de „Supraten„ S.A. și, respectiv, de „Saint-Gobain Byggprodukter AB”, Suedia.
În opinia noastră această Decizie este și una de importantă specială, datorită unui tratament deosebit a prevederilor consacrate interzicerii acțiunilor de concurență neloială cu implicarea unui obiect de proprietate intelectuală pe de o parte, și, pe de altă parte, cu regret, una obișnuită pentru Plenul Consiliului Concurenței, cu carențe, de ordin profesionist.
Marca „inutilitate pentru societate”
Disputa – cine trebuie să soluționeze cauzele de concurență neloială[1] în Republica Moldova, autoritatea de concurență sau instanța de judecată, este una dintre cele mai necesare de inițiat, de rând cu alte teme importante, dar incerte, grație existenței justificate ale unor abordări diferite. Vom expune, mai târziu, opinia noastră și asupra respectivelor. Acum, însă, vom reflecta asupra Deciziei Plenului Consiliului Concurenței nr.CN-28 din 3 iunie 2016, adoptată asupra unei cauze de concurență neloială cu implicarea dreptului exclusiv asupra mărcii. Doi concurenți – producători importanți de zahăr din Republica Moldova „Sudzucker-Moldova” S.A., titularul mărcii
și „Moldova zahăr” S.R.L. care a rămas fără semn protejat 
– sunt „eroii„ litigiului, rolul de arbitru fiind asumat de Consiliul Concurenței. Plângerea a fost depusă de ”Sudzucker-Moldova„ S.A care a învinuit „Moldova zahăr” S.R.L. de comportament neloial prin folosirea ilegală a logo-ului asemănător cu marca protejată titular al căreia este.
UE despre interferența Concurenței și Proprietății Intelectuale
Discursul susținut de Margrethe Vestager, comisarul Comisiei Europene în domeniul Concurenței, la 11 septembrie 2015, în cadrul a 19 conferințe anuale de Concurență a Asociației Internaționale a Avocaților (International Bar Assotiation), găzduită la Florența este unul prețios pentru înțelegerea interdependenței politicii concurențiale cu cea din domeniul proprietății intelectuale și util pentru activitatea autorităților de concurență.
Vestager a subliniat că conferința în cauză oferă un prilej foarte bun de a discuta legătura dintre concurență și proprietatea intelectuală. Mai jos prezentam, aproape de text, respectivul discurs.
În 1421 Republica Florența a emis unul dintre primele acte normative în domeniul protecției intelectuale: Statutul de protecție a creațiilor intelectuale. Cu toate acestea, se pare că doar un brevet a fost emis în cadrul acestui act normativ. În calitate de Comisar european pentru concurență, Margrethe Vestager și-a pus întrebarea evidentă: de ce? Doar un singur brevet? Breslele trebuie să fi fost destul de influente la acea perioadă.
Șase secole mai târziu, situația este absolut diferită. Oficiul European de Brevete eliberează anual circa 65 000 de brevete, dreptul de proprietate intelectuală a devenit un instrument important pentru promovarea inovării. În economia modernă — economia cunoașterii, inovarea este un factor care duce la asigurarea competitivității, creșterii economice și crearea locurilor de muncă. Protecția invențiilor și a lucrărilor de creație este principala sarcină a domeniului drepturilor de proprietate intelectuală. Fără protecția proprietății intelectuale, ar exista puține stimulente pentru a investi în anumite forme de inovare și lucrări de creație. Aceste investiții sunt adesea substanțiale și riscante și drepturile de proprietate intelectuală protejază și încurajază pe cei care sunt dispuși să-și asume riscul.
Importul Paralel discutat la AGEPI
Importul paralel, fiind un instrument provocator al politicii comerciale merită și trebuie gestionat profesionist întru dezvoltarea economică a țării și bunăstarea cetățenilor. Acestui fenomen îi este dedicat articolul ”Importul paralel, proprietatea intelectuală și concurența”, scris de membrii AO ”PICON” Valentina Novac și Ștefan Novac, publicat în revista ”Intellectus”, Nr. 2, 2015, pp. 52-58.
Comunicarea referitor la principalele teze ale articolului menționat a fost prezentată de Valentina Novac în cadrul Simpozionului științifico-practic ”Lecturi AGEPI 2015”, ediția XVII, 22-23 aprilie 2015. Atît articolul cît și comunicarea reprezintă un început de discuție și de studiu aprofundat, care continuă să fie dezvoltat de către PICON.
Articolul poate fi descărcat și de pe blogul piconmoldova.com aici
A.O. „PICON” Moldova 