Valentina Novac: „Și totuși, de ce?”

Publicat pe Actualizat pe

Unul dintre eforturile Comisiei Europene depuse în vederea stabilizării piețelor urmare a declanșării crizei financiare (începând cu 2007) constă în adaptarea rapidă a cadrului legal de acordare a ajutoarelor de stat băncilor și implementarea consecventă și responsabilă a regulilor stabilite. Competențele executive în acest domeniu îi revin Direcției Generale Concurență și sunt realizate prin urmărirea tuturor ajutoarelor de stat pasibile de a fi notificate. Ajutoarele de stat acordate instituțiilor bancare nu sunt exceptate de la notificare și evaluare întru verificarea compatibilității cu mediul concurențial. Situația, când unii dintre participanți la piața sunt susținuți de stat, iar alții lăsați să se descurce cu propriile puteri, nu este în tot cazul distrugătoare pentru buna funcționare a piețelor. Este, însă cert, că astfel de ajutoare se oferă cu un scop anume, clar definit, important pentru a fi atins din punct de vedere a dezvoltării economice a statului și, în condiții, ce garantează limitarea distorsionării concurenței. Fondurile publice trebuie să servească interesului public.

Stabilitatea sectorului finaciar – bancar european este și pînă acum asigurată de intervenția statului prin acordare de sprijin instituțiilor bancare. Cu considerarea rolului esențial al băncilor legat de furnizarea de credite pentru sectorul real, și în acest context, de influența majora a acestui sector asupra dezvoltării economice și bunăstării consumatorilor, suportul public adresat băncilor are drept scop, în primul rînd, redobîndirea funcției de finanțator credibil.

Pe parcursul anilor Comisia a conceput reguli de punere în aplicare a ajutoarelor de stat acordate instituțiilor bancare, de la cele mai legere (proprii primilor ani de criză) pînă la mai dure (în dependență de evoluția crizei)[1]. Ajutoarele de stat, în statele membre ale Uniunii Europene, pentru instituțiile bancare se acordă cu respectarea fidelă a acestora, fapt confirmat de eficiența măsurilor de restructurare implementate în sectorul bancar.  În total șapte Comunicări ale Comisiei sunt dedicate acțiunilor de spriginire a băncilor în dificultate pe timpul crizei financiare. Ideia de bază a respectivelor comunicări:  asigurarea stabilității financiare nu poate avea loc dacă nu este sănătos sectorul. În acest sens Comisia, la autorizarea ajutoarelor de stat, evaluează planurile de restructurare a băncii ce urmează să beneficieze de spijin și determină dacă îndeplinirea respectivelor poate conduce la vitalizarea băncii astfel încît pe viitor aceasta să se autofinanțeze și să nu mai fie nevoie de careva injectări din contul mijloacelor publice. Totodată se pune în evidență necesitatea participării acționarilor și tutularilor de creanțe ale băncii la realizarea planului de restructurare. Partajarea sarcinii între stat și proprietari, pe lîngă faptul că conduce la reducerea mijloacelor publice alocate unei bănci anume, este valoroasă și prin mesajul, cu tentă disciplinară, adus pieței. Aportul acționarilor și titularilor de creanțe este important, deasemenea, prin prizma evaluării impactului ajutorului de stat asupra concurenței. Riscul că ajutorul de stat va perturba mediul concurențial este mai puțin probabil dacă aportul e suficient de impunător.

Dacă Comisia decide că restabilirea profitabilă nu este posibilă — instituția urmeaza a fi lichidată (ajutorul de stat pentru lichidare se face posibil în condiția prezentării unui plan de lichidare).

Astfel pentru asigurarea stabilității unui sector atît de vulnerabil ca cel bancar, ajutoarele de stat sunt binevenite în condiția în care autoritatea de concurență verifică destinația, obiectivele acestuia susținute de planul de restructurare sau lichidare a instituției și evaluează eficiența măsurilor, îngrijindu-se simultat de limitarea acțiunii lor asupra concurenței pe piața financiară. Așa muncesc europenii.

Ce face Republica Moldova pentru a aborda dificultățile cu care se confruntă sectorul financiar? Acordă ajutoare de stat fără a filtra necesitatea și oportunitatea pompării banului public în bănci problematice. Iar acum o țară întreagă se întreabă pentru ce, la ce și cui servesc  ajutoarele de stat oferite de Banca Națională a Moldovei. Legea ajutorului de stat nr.139 este în vigoare din 15.08.2013 și Regulamentul privind ajutorul destinat să remedieze o perturbare gravă a economiei aprobat prin hotărîrea Plenului Consiliului Concurenţei nr.12 din 30 august 2013 este în vigoare. Sunt acte în spiritul și  litera normelor europene privind acordarea ajutoarelor de stat instituțiilor financiare.

Care sunt cauzele ce ar explica inacțiunea Consiliului Concurenței?  De ce dispunînd de reguli europene, societatea nu beneficiază de aplicarea acestora?  Pentru a clarifica situația Asociația Obștescă ”Centrul pentru Promovarea Proprietății Intelectuale și Concurenței” a informat Consiliul Concurenței referitor la ajutorul de stat presupus a fi acordat ilegal de către Banca Națională a Moldovei adică acordat fără a fi autorizat de Consiliul Concurenței. Conform art.13 al Legii ajutorului de stat nr.139 din 15.06.2012, în atare caz, Consiliul Concurenței inițiază procedura de examinare a încălcării legislației privind protecția concurenței. Respectiva examinare nu poate dura mai mult de 120 zile lucrătoare. Dacă nu întoarcerea banului public înapoi și a dobînzii pentru folosirea acestuia, atunci autorizarea condiționată  în temeiul planului de restructurare sau lichidare sunt deciziile care s-ar încadra în logica faptelor și norma legală. Sau mai e ceva …? To be continued…

[1] Comunicare referitoare la aplicarea normelor privind ajutoarele de stat în cazul măsurilor adoptate în legătură cu instituțiile financiare în contextul actualei crize financiare mondiale („Comunicarea din 2008 privind sectorul bancar”) (JO C 270, 25.10.2008); Comunicare privind recapitalizarea instituțiilor financiare în contextul actualei crize financiare: limitarea ajutorului la minimul necesar și garanții împotriva denaturărilor nejustificate ale concurenței („Comunicarea privind recapitalizarea”) (JO C 10, 15.1.2009); Comunicarea Comisiei privind tratarea activelor depreciate în sectorul bancar comunitar („Comunicarea privind activele depreciate”) (JO C 72, 26.3.2009); Comunicarea privind restabilirea viabilității și evaluarea măsurilor de restructurare luate în sectorul financiar, în contextul crizei actuale, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat („Comunicarea privind restructurarea”) (JO C 195, 19.8.2009); Comunicarea Comisiei privind aplicarea, de la 1 ianuarie 2011, a normelor privind ajutorul de stat pentru a sprijini măsurile în favoarea băncilor, în contextul crizei financiare („Comunicarea din 2010 privind prelungirea”) (JO C 329, 7.12.2010); Comunicarea Comisiei privind aplicarea, începând cu 1 ianuarie 2012, a normelor privind ajutoarele de stat în cazul măsurilor de sprijin în favoarea băncilor, în contextul crizei financiare („Comunicarea din 2011 privind prelungirea”) (JO C 356, 6.12.2011) și Comunicarea Comisiei privind aplicarea, de la 1 august 2013, a normelor privind ajutoarele de stat pentru măsurile de sprijin în favoarea băncilor în contextul crizei financiare („Comunicarea privind sectorul bancar”) (JO C 216/1, 30.07.2013).

Text publicat pe: https://valentinanovac.wordpress.com/2015/05/28/si-totusi-de-ce/

Anunțuri

2 gânduri despre „Valentina Novac: „Și totuși, de ce?”

    Feodor Gladii a spus:
    30 Mai 2015 la 21:20

    Logic! Bravo! Sunt mari probleme… multi vad putini pricep… Parlamentarii sunt legume, nu se respectă LEGEA CONCURENŢEI Nr. 183 din 11.07.2012, ei tac….. când nu se respectă legislaţia în domeniul ajutorului de stat ei cad în comă..

    Apreciat de 1 persoană

      piconmoldova a răspuns:
      31 Mai 2015 la 18:51

      Mulțumesc pentru apreciere. Sunt sigură că aveți și Dvs un cuvînt de spus.
      Vom fi bucuroși dacă ați face-o și prin intermediul site-ului PICON.

      Semnat: Valentina Novac

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s