A.O. „PICON” Moldova

Poziția Curții Europene de Justiție vizavi de dreptul Comisiei Europene de a solicita informații

Publicat pe 20 martie 2016 Actualizat pe 22 noiembrie 2016

Recent a fost publicată Hotărârea Curții Europene de Justiție din 10 martie 2015 (cauza C‑247/14 P), care a anulat solicitarea de informații formulată de Comisia Europeană, necesară investigației inițiate în privința presupusului comportament anticoncurențial a șapte întreprinderi din sectorul cimentului.

Comisia Europeană pune în aplicare normele de concurență în conformitate cu procedurile descrise în Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 (http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex:32003R0001). Printre acestea se regăsesc și împuternicirile cu privire la solicitarea informației necesare pentru a identifica practicile anticoncurențiale ale întreprinderilor. Respectivele informații pot fi solicitate de Comisie adresând întreprinderilor în cauză cereri simple sau decizii. Articolul 18, alin. (3) din Regulamentul nr. 1/2003 definește elementele esențiale pentru motivarea solicitării: „(3) Atunci când Comisia solicită, printr-o decizie, întreprinderilor sau asociațiilor de întreprinderi să furnizeze informații, ea indică temeiul juridic și scopul cererii, precizează informațiile solicitate și stabilește termenul în care acestea trebuie furnizate. Comisia indică, de asemenea, sancțiunile prevăzute la articolul 23 și indică sau aplică sancțiunile prevăzute la articolul 24. Comisia indică de asemenea și dreptul de a ataca decizia la Curtea de Justiție„

Curtea Europeană de Justiție (CEJ sau Curtea) în Hotărârea din 10 martie 2015 (cauza C‑247/14 P) reiterează faptul, că motivarea solicitării este o obligație specifică și „constituie o cerință fundamentală, întrucât are ca obiect nu numai să pună în evidență caracterul justificat al solicitării de informații, ci și să acorde întreprinderilor în cauză posibilitatea de a înțelege întinderea obligației de colaborare care le revine, garantând în același timp dreptul lor la apărare (a se vedea prin analogie, în ceea ce privește decizii de inspecție, Hotărârea Dow Chemical Ibérica și alții/Comisia, 97/87-99/87, EU:C:1989:380, punctul 26, Hotărârea Roquette Frères, C‑94/00, EU:C:2002:603, punctul 47, Hotărârea Nexans și Nexans France/Comisia, C‑37/13 P, EU:C:2014:2030, punctul 34, precum și Hotărârea Deutsche Bahn și alții/Comisia, C‑583/13 P, EU:C:2015:404, punctul 56).

În ceea ce privește obligația de a indica „scopul cererii”, aceasta semnifică faptul că Comisia trebuie să indice obiectul investigației în solicitarea sa, așadar, să identifice pretinsa încălcare a normelor de concurență (a se vedea în acest sens Hotărârea SEP/Comisia, C‑36/92 P, EU:C:1994:205, punctul 21).„Curtea indică la legătura directă dintre obligația de a expune posibil de clar scopul solicitării informațiilor și dreptul Comisiei de a solicita întreprinderilor și asociațiilor de întreprinderi să-i furnizeze toate informațiile necesare. În acest sens Curtea susține întemeierea făcută de Tribunal (prima instanță) „… întrucât caracterul necesar al informațiilor trebuie să fie apreciat în raport cu scopul menționat în solicitarea de informații, acest scop trebuie indicat cu suficientă precizie, în lipsa căreia ar fi imposibil să se stabilească dacă informarea este necesară, iar Curtea nu și‑ar putea exercita controlul (a se vedea în acest sens Hotărârea SEP/Comisia (C‑36/92 P, EU:C:1994:205, punctul 21)„Cu referire la decizia Comisiei Europene prin care a fost solicitată informația, CSJ apreciază: „O astfel de motivare nu permite determinarea cu un grad suficient de precizie nici a produselor care fac obiectul investigației, nici a suspiciunilor de încălcare ce justifică adoptarea acestei decizii. Rezultă că o astfel de motivare nu permite întreprinderii în cauză să verifice dacă informațiile solicitate sunt necesare în scopul investigației, nici instanței Uniunii să își exercite controlul.„

Un alt aspect important: CSJ atrage atenția „Este adevărat, după cum subliniază Comisia, că o solicitare de informații constituie o măsură de investigare care este, în general, utilizată în cadrul fazei de investigare care precedă comunicarea privind obiecțiunile și are ca obiect doar să permită Comisiei să adune informațiile și documentația necesare pentru a verifica realitatea și amploarea unei anumite situații de fapt și de drept (a se vedea în acest sens Hotărârea Orkem/Comisia, 374/87, EU:C:1989:387, punctul 21).„

Înainte de a declara nulă de drept solicitarea de informații făcută de Comisie, CSJ conchide: „Cu toate acestea, o motivare excesiv de succintă, vagă și generică și, în anumite privințe, ambiguă nu poate îndeplini cerințele de motivare stabilite prin articolul 18 alineatul (3) din Regulamentul nr. 1/2003 pentru a justifica o solicitare de informații care, precum în prezenta cauză, a intervenit la mai mult de doi ani după primele inspecții, în condițiile în care Comisia adresase deja mai multe cereri de informații unor întreprinderi cu privire la care existau suspiciuni că au participat la o încălcare și la mai multe luni după decizia de deschidere a procedurii. Ținând seama de aceste elemente, trebuie să se constate că decizia în litigiu a fost adoptată la o dată la care Comisia dispunea deja de informații care i‑ar fi permis să prezinte cu mai multă precizie suspiciunile de încălcare care planau asupra întreprinderilor în cauză„

Sursa: http://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf;jsessionid=9ea7d0f130d5f0a8f3fb6b7f424abdcaec11daeb0ace.e34KaxiLc3eQc40LaxqMbN4OcheMe0?text=&docid=174928&pageIndex=0&doclang=RO&mode=req&dir=&occ=first&part=1&cid=115765

PICON explică:

Procedurile de punere în aplicare a normelor materiale privind interzicerea acordurilor anticoncurențiale și abuzului de poziție dominantă din Legea Concurenței sunt transpuse din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002. Art. 54 din Legea Concurenței „Solicitarea informațiilor„  împuternicește Consiliul Concurenței să solicite și să obțină informații, în scopul exercitării atribuțiilor sale prin intermediul unor solicitări scrise (fără a fi nevoie de adoptat decizii). Totodată Legea prevede (alin. (2) art.54) necesitatea motivării acestor solicitări: „Consiliul Concurenței solicită în scris informațiile necesare, indică temeiul juridic și scopul solicitării informației, precizează informațiile solicitate și stabilește un termen rezonabil în care acestea trebuie furnizate, precum și specifică sancțiunile …„ Dat fiind identicitatea acestor cerințe cu cele europene, subliniem relevanța Hotărârii CEJ, nominalizate mai sus, pentru asigurarea implementări Legii Concurenței cu bună credință.

Deși Legea Concurenței nu prevede expres dreptul întreprinderilor de a ataca solicitările de informații ce contravin normelor art.54 din Lege, probele ce provin din astfel de informații nu pot să fie admise întru constatarea încălcărilor presupuse a fi anticoncurențiale, iar, în caz dacă  deciziile Plenului Consiliului Concurenței vor fi adoptate în baza acestora, contestarea și declararea nulității acestora vor fi inevitabile.