A.O. „PICON” Moldova

A NOVO: Hotărârea instanței judecătorești în materie de abuz de poziție dominantă

Publicat pe 13 martie 2017 Actualizat pe 22 august 2017

Încă o Hotărâre a Curții de Apel Chișinău la obiectul acțiunii de abuz de poziție dominantă (dosarul R&P Bolgar Farm SRL vs Consiliul Concurenței – nr. 02-3-13759-14062016) , pronunțată la 10 februarie 2017, dar făcută publică la 10 martie 2017, motiv pentru care Hotărârea publicată la 23 februarie 2017, dar pronunțată la data de 13 februarie 2017 a fost percepută fiind Prima, în domeniu abordat. Oarecum sunt PRIMELE fiind pronunțate asupra uneia și aceiași Decizii nr. APD -18 din 21 aprilie 2016 adoptată de Plenul Consiliului Concurenței. Și în cazul R&P Bolgar Farm SRL vs Consiliul Concurenței, și în cazul Medeferent Grup SRL vs Consiliul Concurenței, instanța judecătorească a hotărât anularea Deciziei în partea ce se referă la acțiunile companiilor farmaceutice vizate și la sancționarea acestora. Ambele Hotărâri trebuie evidențiate pentru aportul adus aplicării normelor concurențiale dedicate contracarării abuzului de poziție dominantă. Despre opinia instanței judecătorești reflectate în cadrul dosarului Medeferent Grup SRL vs Consiliul Concurenței am scris, accentuând poziția instanței privind necesitatea aplicării normelor Legii Concurenței coroborat cu normele regulamentelor adoptate în vederea implementării acestei Legi.

Lumina și claritatea oferită de instanță prin Hotărârea dosarului R&P Bolgar Farm SRL vs Consiliul Concurenței se referă, în special, la unul din elementele constitutive ale practicii abuzive prevăzute expres la lit.f), alin.(2), art.11 din Legea concurenței – „refuzul neîntemeiat de a contracta cu anumiți furnizori sau de a face livrări către anumiți beneficiari„ care constă în existența unui refuz neîntemeiat. Consiliul Concurenței din moment ce invocă refuzul unei întreprinderi de a livra deține și obligația de a proba acest fapt. Considerăm extrem de utile explicațiile instanței în acest sens.  Instanța a reținut, că Consiliul Concurenței  nu a prezentat probe pertinente și admisibile prin care să probeze, că nelivrarea de către respectiva companie farmaceutică a medicamentului contractat „ar fi constituit un refuz  și că acesta a fost neîntemeiat”. Citat din Hotărăre: „Or, imposibilitatea obiectivă, pe motive neimputabile reclamantului, de livrare a medicamentului contractat, în condițiile concrete ale cazului – nu poate fi apreciată ca fiind refuz neîntemeiat de livrare, în condiţiile în care înregistrarea medicamentului corespunzător în catalogul naţional de preţuri sa realizat abia la 26 februarie 2015 , din motive independente de voinţa reclamantului.„

Prezintă interes deosebit opinia instanței judecătorești vis-à-vis de existența medicamentelor în stocul reclamantului, care constă in următoarele: nu orice stoc poate fi considerat drept sursă de aprovizionare disponibilă pentru utilizare, în orice caz, în vederea satisfacerii necesităților generate de careva angajamente contractuale. Situația, în legătură cu prezența medicamentelor în stoc, aferentă dosarului în cauză a fost lămurită virtuos și convingător.

Alte aspecte la fel de importante:

• considerația instanței judecătorești privind faptul că Consiliul Concurenței urmează să realizeze investigațiile prin prisma Legii Concurenței, asumându-și sarcina probațiunii.

Citat din Hotărăre: ”Instanța respinge argumentele pârâtului cu referire la întemeierea acțiunilor sale în baza deciziei protocolare a Comisiei protecţie socială, sănătate şi familie a Parlamentului Republicii Moldova nr. XXXXXXXXXX-XXXXXXXXXX din 24 februarie 2015 şi scrisoarea acestei Comisii nr. XXXXXXXXXX din 26 februarie 2015, deoarece Comisia dată nu a investigat prezentul caz prin prisma Legii concurenţei, competenţă de care dispune doar XXXXXXXXXX, iar concluziile acestei comisii, fiind cu caracter general şi referindu-se la mai multe situaţii în domeniu, nefiind opozabile speţei pe motiv că pârâtul are sarcina probaţiunii legalităţii concluziei sale privind încălcarea de către reclamant a prevederilor 11 alin. (2) lit.f) al Legii concurenţei.

La fel, instanța consideră că sunt nefondate și trimiterile pârâtului la scrisoarea Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale prin care s-a constatat nerespectarea de către un şir de IMSP a legislaţiei în vigoare privind stocul de medicamente, din considerentul că acţiunile sau inacţiunile instituţiilor medicale nu sunt opozabile reclamantului şi nu-i pot fi imputate în vină, iar în speţă nu s-a demonstrat că deficienţa medicamentului Cinnarizin compr. 25 mg, producător „XXXXXXXXXX” în cadrul XXXXXXXXXX s-a datorat voinţei reclamantului.

Din contra, după cum s-a indicat mai sus, instanţa constată că acţiunile reclamantului au fost determinate de comportamentul terţilor, în special a autorităţilor publice, care, încheind contractul nr. XXXXXXXXXX/185 la 24 noiembrie 2014, l-a înregistrat la Agenţia Achiziţii Publice abia la 22 ianuarie 2015, anterior acest contract neproducând efecte juridice, astfel încât importul medicamentului nu a putut fi realizat decât după data înregistrării contractului, fapt ce a implicat necesitatea înregistrării preţului medicamentului în catalogul naţional de preţuri – procedură finalizată doar la 26 februarie 2015 și până la care importul nu putea fi realizat.”

• constatarea instanței judecătorești care apreciază drept superficial modul în care Consiliul Concurenței examinează și interpretează argumentele prezentate de întreprinderi.

Citat din Hotărăre: „La fel, instanţa respinge argumentul pârâtului referitor la neprezentarea de către reclamant a probelor ce ar justifica comportamentul acestuia or, la materialele cauzei au fost acumulate suficiente probe ce instituie dubii rezonabile privind existenţa unui refuz neîntemeiat din partea SRL „XXXXXXXXXX” de a livra XXXXXXXXXX medicamentul Cinnarizin compr. 25 mg, producător „XXXXXXXXXX” la preţul de 4,725 lei, inclusiv TVA – dubii ce urmează a fi interpretate în detrimentul autorităţii pârâte – care nu a probat temeinicia deciziei contestate.”  

• considerația instanței prin care face atent Consiliul Concurenței la caracterul declarativ al concluziilor sale, făcute fără suport probatoriu.

Citat din Hotărăre: „Instanţa respinge şi argumentele reclamantului cu privire la procesul-verbal de cercetare la faţa locului din 26 februarie 2015, întocmit de agentul constatator din cadrul Direcţiei de Poliţie mun. Chişinău, prin care s-a constatat că la data întocmirii acestuia cantitatea de medicament Cinnarizin era mai mică decât cantitatea necesară pentru 2 luni şi că acest fapt a perturbat activitatea instituţiei medicale, din considerentul că modalitatea de gestiune în cadrul XXXXXXXXXX nu este opozabilă reclamantului, iar prin referinţa XXXXXXXXXX se confirmă că activitatea acestuia nu a fost perturbată în legătură cu lipsa cantității medicamentului pentru o perioadă de 2 luni.”

„Existența unui refuz neîntemeiat nu a fost probată„: aceasta este concluzia de bază a instanței, suficientă pentru a hotărâ anularea  Deciziei în partea contestată. Deci, conform opiniei instanței judecătorești – pretinsele „constrângeri sau blocaj a concurenței„ imputată reclamantului rămâne absolut neconfirmată.

Scris de Valentina Novac

PICON comentează: semnele XXXXXXXXXX care indică la denumirea autorității de concurență și compania farmaceutică chiar sunt inutile din moment ce părțile dosarului sunt indicate expres,  direct pe pagina oficială web a Curții de Apel Chișinău.