Comisia Europeană condusă în perioada 2014-2019 de președintele Jean Claude Juncker, numită neoficial și Comisia Juncker, are Colegiul de Comisari alcătuit din 28 de persoane, responsabile de diferite domenii de interes ale Comisiei.
Oficialul Comisiei Europene, responsabil de Politici în domeniul Concurenței, Margrethe Vestager în diferite alocuțiuni publice schițează obiectivele privind politicile în domeniul concurenței.
În cuvântarea sa din 18 iunie 2015 din cadrul conferinței Londoneze Politici Concurențiale oficialul menționează că politicile publice trebuie să reflecte condițiile economice și sociale și să reacționeze la modificările lor. Acest lucru condiționează și prioritățile. În consecință, Comisia pe durata mandatului actual (2014-2019) se va focusa pe un set limitat de priorități.
Construirea unei Uniuni energetice este una dintre aceste priorități. În 2014 au fost aprobate noi directive privind ajutoarele de stat destinate să ajute țările UE să sprijine obiectivele politicii europene de mediu și energie, precum și eforturile guvernelor europene de a dezvolta o economie durabilă și de-carbonizată. Aplicarea acestor linii directoare vor ajuta la construirea Uniunii Energetice în anii următori. În aprilie 2015 a fost efectuat un studiu pentru a estima capacitatea țărilor de a preveni întreruperile de furnizare de energie electrică. Multe din țările europene investesc pentru a face față cererii de energie electrică în perspectivă de lungă durată. Aceste măsuri sînt necesare pentru a asigura livrarea sigură neîntreruptă de energie electrică, dar pot, totodată fragmenta piața internă creînd distorsiuni concurențiale. Sarcina Comisiei e de a le preveni și evita.
Mai recent Comisia a adoptat Strategia Pieței Unice Digitale și din nou politicile concurențiale sînt parte a Strategiei. Unul din scopurile strategiei, printre multe altele e de a asigura consumatorilor și afacerilor un acces mai bun la serviciile și produsele online și de a exclude barierele existente nejustificate între țări în calea e-comerțului.
Altă direcție prioritară ține de impozitarea în țările europene. Unele țări crează condiții pentru companiile multinaționale să implementeze scheme internaționale de optimizare a impozitelor evitând plata taxelor în unele țări, fiind prin aceasta în poziții favorizate în comparație cu companiile naționale sau întreprinderile mici și mijlocii. În acest context Comisia depune eforturi pentru a implementa scheme de impozitare transparente, proprii piețelor moderne și pieței europene unice în special.
Tot Margrethe VESTAGER la conferința „Noile frontiere ale Antitrust-ului (”Concurrences’ New Frontiers of Antitrust”)” – Paris, 15 iuie 2015 vorbește despre deblocarea fondurilor europene în valoare de 300 mlrd euro pentru investiții în următorii trei ani cu preponderență în aceleaș sectoare strategice menționate mai sus — energia, economia digitală, cercetare și inovare. În particular se va tinde spre apropierea de obiectivul strategic de a atinge 3% din produsul intern brut direcționat pentru cercetare-dezvoltare. Viitorul Europei va fi asigurat prin investiții în inovare. Succesul în stimularea investițiilor în inovare depinde de mulți factoi, și politica concurențială este unul din acești factori.
Un rol important îl are ajutorul de stat acordat cercetării. Citîndu-l pe John Maynard Keynes ”Un lucru impotrtant pentru Guvern e să nu facă lucruri pe care particularii le fac deja, pentru a le face ceva mai bine sau ceva mai rău, dar să facă lucruri care în prezent nu sunt făcute de nimeni”. În domeniul cercetării-dezvoltării, regulile de acordare a ajutoarelor de stat trebuie să asigure direcționarea ajutoarelor de stat către proiecte de cercetare care n-ar fi realizate fără acest ajutor de stat. Din fericire, acest lucru poate fi realizat și experiența din 2007 încoace demonstrează acest lucru. În această perioadă au fost create de către Comisie 250 de scheme de finanțare a cercetării, au fost aprobate 55 de proiecte mari cu o valoare de circa 2,5 mlrd euro majoritatea în tehnologii moderne, cum ar fi nanotehnologiiile, materiale avansate și altele.
Dar fondurile publice nu sunt suficiente pentru investiții în inovații. Trebuie să ne asigurăm că companiile investesc în inovații. Iar companiile investesc în inovații pentru a fi competitive pe piață. Poate fi formulat și un proverb: „Necesitatea e mama invenției”. Doar o piață competitivă crează o astfel de necesitate.
PICON comentează
Strategia creării unei Piețe Unice Digitale implică necesitatea de a elimina lacunele legislative ce țin de domeniul dreptului de autor și a dreptului concurențial pentru a legaliza și a facilita utilizarea tehnologiilor moderne și a Internetului în schimbul de informații, dar și în comerțul electronic on line. În altă ordine de idei, implementarea strategiei poate fi privită și ca o încercare de a prelua experiența Statelor Unite din domeniu, acumulată prin adoptarea și implementarea amendamentelor cuprinse în cunoscutul Digital Milenium Copyright Act (DMCA). Deși necesitatea adoptării actului rezulta din implementarea tratatelor internaționale existente la momentul adoptării actului (1998), prin el s-a reușit o ajustare a legislației americane alineată la realizările din domeniul tehnologiilor informaționale și a Internetului. Pentru a crea condiții similare pentru activitatea eficientă a societății informaționale și companiilor din domeniul IT este nevoie de apropiat cerințele legislației europene de cele din legislația americană, ceea ce constituie scopul de bază al obiectivului de creare a Pieței Digitale Unice.
A.O. „PICON” Moldova 