A.O. „PICON” Moldova

Obiectivele dezvoltării Proprietății Intelectuale în viziunea Camerei Internaționale de Comerț

Publicat pe 1 iunie 2017 Actualizat pe 1 iunie 2017

Către ziua mondială a Proprietății Intelectuale (PI), marcată la 26 aprilie, Camera Internațională de Comerț (ICC — International Chamber of Commerce) a lansat raportul ”Foaia de Parcurs a ICC pentru Proprietatea Intelectuală” (The ICC Intellectual Property Roadmap).  

Raportul este rezultatul colaborării dintre peste optzeci de experți în domeniul IP din întreaga lume. Rapoarte similare sunt elaborate și publicate de ICC la fiecare 2-3 ani. Este, de obicei, citit de profesioniștii din domeniul afacerilor, politicilor și de juriști din întreaga lume, atât în interiorul, cât și în afara statelor membre ale ICC.

Ediția din 2017 a foii de parcurs reflectă cele mai arzătoare probleme care au reconfigurat domeniul  proprietății intelectuale ultimii ani și estimează cele mai probabile evoluții ale domeniilor de PI.

Cele mai importante evenimente cu impact asupra domeniului de Proprietate Intelectuală menționate în prefața raportului, care au avut loc după precedentul raport din 2014 sunt:

• A fost adoptată de către Organizația Națiunilor Unite Agenda pentru Dezvoltarea Durabilă 2030 cu 17 Obiective de dezvoltare durabilă orientate spre eliminarea sărăciei,  spre necesități sociale și provocări de mediu, precum  și Convenția privind Modificările Climatice (2016). Ambele inițiative multilaterale stabilesc metode noi de management al viitorului planetei în care inovația, și implicit Proprietatea Intelectuală vor juca un rol important.
• Parteneriatul Trans Pacific a fost negociat, conținînd un compartiment amplu dedicat Proprietății Intelectuale, deși viitorul Parteneriatului rămâne incert în legătură cu retragerea SUA din el după alegerea Președintelui Tramp.
• Digitalizarea amplă continuă crează procese și tehnologii noi, generînd consecințe pentru managementul Proprietății Intelectuale și respectarea drepturilor de PI.
• Necesitatea stringentă de a îmbunătăți protecția secretelor comerciale  a dus la modificările legislative recente din SUA și UE.

Mai multe domenii ale PI au suferit o dezvoltare remarcabilă atît prin modificarea legislației cît și prin practica judiciară.

Ediția din 2017 a raportului menționat ”ICC Intellectual Property Roadmap”  reflectă modificările menționate și multe altele prin ajustarea substanțială ale aspectelor de politici de PI, în special, cele ce țin de

• Evaluarea și monetizarea activelor de PI;
• Brevete și standarde;
• Designs;
• Restricții pentru mărci comerciale la ambalare;
• Nume de domen;
• Soiuri de plante;
• Produse informaționale;
• Dezvoltare durabilă;
• Modificări climatice;
• Inovații;
• Concurență.

În prezenta comunicare ne vom referi doar de compartimentul concurență din raport.

 Concurența și PI

Legislația concurențială poate crea situații contradictorii la intersecția cu legislația privind  drepturile de PI.

Acordul TRIPS  permite țărilor membre ale Organizației Mondiale a Comerțului să adopte măsuri pentru a controla acțiunile anti-concurențiale bazate pe drepturile de PI. Organizația Mondială a Comerțului, OECD (Organisation for Economic Co-operation and Development) și UNCTAD (Unated Nation Conference on Trade and Development) au creat grupuri de lucru pentru a studia practicile interacțiunii legislațiilor concurențiale și a celei de PI. Analizând practica urmăririi respectării legislației concurențiale din diferite țări dar și din UE în ansamblu, au fost identificate cîteva cazuri în care utilizarea drepturilor de PI poate duce la practici anticoncurențiale:

1. Poziția dominantă care rezultă din deținerea proprietății intelectuale poate fi folosită în mod abuziv de deținător, de exemplu, prin refuzul de a acorda licență concurenților sau implementatorilor de tehnologie protejată prin obiectul de PI, prin crearea de impedimente pentru utilizarea brevetelor de invenții care stau la baza standardelor sau împiedicarea intrării concurenților pe piața.
2. Un licențiator poate impune licențiatului condiții de licențiere anticoncurențiale care să restricționeze concurența, cum ar fi restricțiile privind capacitatea licențiatului de a fixa prețul produselor sau serviciilor sale, restricții pentru anumite domenii de utilizare, sau alte aranjamente anti-concurențiale.

Spre deosebire de Comisia Europeană, autoritățile americane au în mod tradițional o abordare mai puțin strictă în ceea ce privește acordurile de licențiere tehnologică. De exemplu, cîteva rapoarte ale Comisiei Federale pentru Comerț (Federal Trade Commission) menționează că drepturile de proprietate intelectuală creează foarte rar monopoluri în sensul antitrust și că deținătorii de brevete pot, în general, să refuze să autorizeze (licențieze) tehnologie pentru alții, fără a încălca legile antitrust.

În contrast, Comisia Europeană promovează de mai mult timp licențierea obligatorie a drepturilor de PI în situații excepționale de pe piață.

De asemenea, Comisia Europeană a luat măsuri împotriva companiei Microsoft în legătură cu refuzul ei de a furniza informații tehnice și a avertizat industria farmaceutică de disponibilitatea de a lua măsuri împotriva „brevetelor defensive” (brevete folosite doar pentru a bloca inovația pentru concurenți). În urma cercetării privind sectorul farmaceutic în 2009, Comisia Europeană a efectuat o serie de investigații privind contractele de plată-pentru-întârziere (pay-for-delay) între companiile producătoare de medicamente originale și cele producătoare de generici și a aplicat amenzi semnificative unui număr de proprietari de PI.  Despre unul din aceste cazuri am relatat mai devreme (Acordurile „pay-for-delay„ – una din cauzele prețurilor ridicate la medicamente)

Agențiile americane implicate în asigurarea respectării legislației privind concurența au emis ghiduri pentru evaluarea acordurilor de licențiere potențial anticoncurențiale. Conform acestor ghiduri, se constată că numai acordurile care restricționează în mod nejustificat comerțul încalcă legislația antitrustul și pot, în consecință, să atragă amenzi din partea autorităților de concurență. În acest sens, instanțele analizează dacă efectele anticoncurențiale ale unui acord sunt depășite de beneficiile sale pro-competitive. De exemplu, o dispoziție de acordare a licenței care interzice licențiatului încheierea unui acord de licență cu concurenții licențiatorului poate fi permisă în cazul în care interdicția respectivă este necesară pentru a împiedica concurenții licențiatorului să se orienteze liber în rezultatele prealabile a cercetării-dezvoltării licențiatorului. De asemenea, legarea într-o licență de brevet poate fi permisă în SUA cu condiția ca brevetul nu creează o poziție dominantă. În plus, impunerea unui preț minim la care titularul de licență este obligat să vândă produse fabricate în baza unei licențe, va face obiectul unei analize de reguli de bun-simț.

În UE, Comisia Europeană se interesează în mod deosebit de acorduri potențial restrictive care implică Proprietatea Intelectuală. Cu privire la legare, orientările UE privind transferul de tehnologie sunt mai stricte decât legea americană: legarea poate fi considerată anticoncurențială chiar dacă brevetul nu stabilește o poziție dominantă. De asemenea, Comisia Europeană consideră că, în principiu, stabilirea unui preț minim în relația cu produsele fabricate în temeiul unei licențe PI nu poate fi justificată în cadrul regulilor concurențiale ale UE.

Comisia Europeană a emis regulamente de exceptare pe categorii în care prevăd derogare de la interdicție de acorduri anticoncurențiale.

Documentele care stabilesc aceste exceptări care au relevanță pentru acordurile privind PI  sunt:

▪ Regulamentul 1217/2010 privind acordurile de cooperare în domeniul cercetării și dezvoltării, (În vigoare până la 31 decembrie 2022).

▪ Regulamentul 316/2014 privind acordurile de transfer tehnologic (în vigoare până în 30 aprilie 2026).

Perspective viitoare

În UE, se așteaptă ca Comisia Europeană să continue să întreprindă măsuri antitrust, împotriva tranzacțiilor legate de PI, în special în domeniul brevetelor esențiale pentru standarde (SEP — Standard Essential Patents). Au fost luate deja decizii în ceea ce privește acordarea obligatorie a  licențelor pentru brevete esențiale pentru standard în sectorul telefoniei mobile (cazul Samsung, precum și cazul companiei Motorola). Orientare relevantă în acest domeniu este furnizată, de asemenea, de către Curtea Europeană de Justiție prin practica sa (de exemplu, cauza C-170/13 Huawei / ZTE). În plus, la nivel european Comisia va continua să investigheze acorduri potențial restrictive în sectorul farmaceutic și alte sectoare în care PI este importantă, inclusiv fuziunile și asocierile  care necesită aprobare în conformitate cu normele europene de control al concentrărilor.

PICON comentează

Aspecte menționate în prezenta postare au fost reflectate de PICON atât în postările precedente cât și în unele publicații ale membrilor organziației (de exemplu: V. Novac ”Transfer de tehnologie și norme concurențiale”, Revista „Intellectus”, 2016, Nr. 2). Obiectivele dezvoltării Proprietății Intelectuale în viziunea Camerei Internaționale de Comerț pentru alte domenii ale PI vor fi reflectate în postările ulterioare.

Informație pregătită de Ștefan Novac