A.O. „PICON” Moldova

Oare cum arată o investigație utilă de cunoaștere a pieței realizată de Consiliului Concurenței? sau Despre Raportul CC: între realitate și formalitate

Publicat pe 8 iunie 2018

Zilele trecute Consiliul Concurenței a raportat despre rezultatele activității sale obținute în anul 2017. Raport 2017 . Cele ce urmează se vor referi la unul dintre aceste rezultate, și anume la studiile (investigațiile)[1] utile pentru cunoaşterea pieţei realizate de autoritatea de concurență (pag. 32-43 din Raport). La drept vorbind, este complicat de a înțelege dacă studiile de care a fost preocupat Consiliul Concurenței în anul 2017 sunt într-adevăr finalizate. Expresia folosită în Raport

„…Consiliul Concurenței, în vederea evaluării permanente a mediului concurențial și-a orientat eforturile spre următoarele domenii…”,  lipsa informațiilor privind existența în fapt a acestora, precum și absența comunicatelor plasate pe pagina oficială web despre finalizarea a cel puțin unui studiu de cunoaștere a pieței generează suspiciune și permite punerea sub semnul întrebării a corectitudinii includerii respectivelor rezultate în Raport la compartimentul „Cercetarea mediului concurențial”. Or dovada existenței acestora trebuie să figureze.

Potențialul Consiliului Concurenței de a produce studii de cunoaștere a pieței este foarte limitat. Un studiu util (investigație) de cunoaștere a  pieței, care să poată fi calificat ca atare din perspectiva identificării problemelor de ordin concurențial, necesită abilități profesioniste, acces la informații și timp. În acest sens impresionează referința la studierea a șapte domenii într-un singur an. În caz dacă această activitate a durat mai mult – ar fi corect să fie indicat, de altfel asistăm la o prezentare confuză a celor realizate în anul 2017. Din Raport aflăm, că următoarele piețe (numite domenii de Consiliul Concurenței dat fiind infiltrarea a două investigații speciale care au fost ridicate la statut de cercetare a pieței) au fost „favoritele” anului 2017:

1. piața achizițiilor publice
2. piața publicității
3. piața farmaceutică
4. încălcarea legislației concurențiale de către Autoritățile Publice Locale
5. piaţa activităților de cercetare și dezvoltare
6. piaţa primară a spațiilor locative Fondul locativ
7. identificarea entităților învestite cu drepturi exclusive și monitorizarea activității acestora.

Primele trei studii au fost realizate în cadrul Proiectului UE „Suport pentru Consiliul Concurenței”. Oare donatorii europenii au impus condiții ce nu permit familiarizarea societății cu studiile în cauză? În rest  investigațiile sunt desfășurate grație impozitelor achitate de întreprinderi, precum și cetățenii acestei țări. Mai este și partea morală a temei în discuție.

Cu toate că Raportul conține concluziile la care a ajuns Consiliul Concurenței urmare a realizării investigațiilor respective, privarea  accesului la informațiile în baza cărora au fost formulate, pe lângă diminuarea încrederii în cele scrise în Raport, creează dificultăți pentru înțelegerea abordării problemelor concurențiale de către autoritatea de concurență, lipsește întreprinderile de posibilitatea de a se orienta în cunoștință de cauză prin labirintul normelor concurențiale aplicate unui sector anume, marginalizează  perceperea  mesajului  privind problemele concurențiale identificate pe piața cercetată, dar și dreptul la opinie privind studiile de cunoaștere a piețelor pe care își desfășoară activitatea. Despre concluziile privind cercetările vizate: doar unele, în esența sa fiind concluzii, vor aduce valoare numai dacă se vor materializa. Și această materializare este definitorie pentru recunoașterea de facto a utilității efortului intelectual, consumului de timp și resurse materiale de către Consiliul Concurenței pentru desfășurarea cercetărilor de piață în sensul Legii Concurenței. Paradox, dar publicarea studiilor utile de cunoaștere a pieței, care este evitată consecvent de Consiliul Concurenței, ar genera foloase pentru mediul de afaceri și ar justifica desfășurarea acestor investigații chiar și în condițiile în care Consiliul Concurenței nu va avea suficiente forțe de a extrage beneficii publice din respectivele.

Consiliul Concurenței pune mare accent pe aplicarea formală a Legii Concurenței. De aici și tradiția de a întocmi rapoarte pentru raport.

Din istoria recentă a rapoartelor la tema cercetării mediului concurențial.

Din Raportul anului  2016:

„În anul 2016, Plenul Consiliului Concurenței s-a întrunit în 86 de ședințe,… în urma cărora au fost adoptate 24 dispoziții de inițiere a investigațiilor și studiilor utile…..

…..În vederea monitorizării diferitor sectoare economice au fost desfășurate 9 investigații utile de cunoaștere a piețelor. În perioada de raportare a fost analizată prioritar investigația utilă pentru cunoașterea pieței primare a spațiilor locative. În același timp au fost actualizate informațiile cu privire la alte 8 studii.

…..Indicatorii de performanță a Consiliului Concurenței în anul 2016

Totodată, în perioada de raportare au fost elaborate 2 rapoarte pe studii utile. Astfel, indicatorul de produs propus a fost realizat în exactitate precum a fost planificat…”.

 Din Raportul anul 2015:

„…În anul 2015, Plenul Consiliului Concurenței s-a întrunit în 64 de ședințe în urma cărora au fost adoptate 38 dispoziții de inițiere a investigațiilor și studiilor utile….

În perioada de raportare au fost actualizate informațiile cu privire la 9 studii, dintre care 2 piețe au fost investigate mai aprofundat.(Investigația utilă de cunoaștere a pieței comercializării cu ridicata și amănuntul a principalelor produse petroliere și a gazului lichefiat în Republica Moldova și Investigația utilă a studiului „Achizițiile Publice a Serviciilor de Întreținere și Reparații ale Drumurilor în Republica Moldova – Ancheta sectorială” )…

…….Indicatorii de performanță a Consiliului Concurenței în anul 2015.

În perioada de raportare au fost realizate 9 studii utile de cunoaștere a piețelor, fiind planificate 3, fapt care permite crearea unei imagini asupra mai multor piețe, identificând reglementările sau practicile cu caracter anticoncurenţial ce pot duce la distorsionarea funcţionării lor….

….Ținând cont de necesitatea și importanța studiilor de piață, Consiliul Concurenței a solicitat suportul și asistența tehnică de specialitate în cadrul proiectelor internaționale ale Băncii Mondiale: CEP II și IFC 2016 (Reforma climatului investițional) și UE: ”Suport pentru Consiliul Concurenței”. Astfel, în anii 2016 și 2017 se planifică analiza următoarelor sectoare:

1) Asigurări 2) Achizițiile publice 3) Piața serviciilor de transport rutier pentru călători 4) Serviciile aeroportuare și avia 5) Sectorul bancar 6) Sectorul farmaceutic 7) Piața grâului și a cerealelor 8) Piața florii soarelui 9) Piața zahărului 10) Piața pesticidelor. …”

Observăm cât de ușor Consiliul Concurenței jonglează cu cifrele. Dar și mai grav e că  nici în Raportul privind activitatea Consiliului Concurenței pentru anul 2016, nici în cel pentru 2017 nu se face referință la cauza neîndeplinirii celor planificate, precum și devierii semnificative de la plan. Sau un raport ar trebui să reflecte modificările apărute pe parcursul anului de raportare în comparație cu cele propuse spre executare. Să nu uităm că este vorba despre o autoritate publică!

Pornind de la responsabilitatea pe care o are Consiliul Concurenței față de societate, în special față de mediul de afacerii, considerăm obligatorie prezentarea studiilor de cunoaștere a pieței despre care se face raport, prin plasarea pe pagina oficială web a Consiliului Concurenței. Cel puțin așa  procedează  autoritățile de concurență europene, spre exemplu, de văzut experiența României.

Absența studiilor utile propriu – zise la concluziile cărora se face referință e mult mai mult decât erodarea până la temelie a credibilității celor expuse în Rapoartele Consiliului Concurenței din Republica Moldova.

Scris de Valentina Novac

P.S. vezi aici (https://anticoruptie.md/ro/investigatii/economic/piata-cerealelor-din-r-moldova-sub-monopol-rusesc) o investigație, realizată în 2016  în cadrul Proiectului „Shining a Light on Corruption in Moldova” desfăşurat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice şi Freedom House, cu sprijinul financiar al Ministerului de Externe al Regatului Norvegiei  care cu siguranță ar fi  utilă ”în vederea depistării barierelor anticoncurenţiale şi eşecurilor pieţei, precum şi prevenirii practicilor anticoncurenţiale”. Oare cum arată investigația utilă de cunoaștere a pieței realizată de Consiliul Concurenței?

[1]      Posibil că pe interior Consiliul Concurenței face careva deosebiri procedurale între studii utile de cunoaștere a pieței și investigațiile utile de cunoaștere a pieței. În Raport nu se face diferență. În acest context vom aplica o abordare identică acestor cercetări.