Avem sau nu avem nevoie de informatori (avertizori sau denunțători) de concurență?
La 15 octombrie 2018, a expirat termenul oferit de Consiliul Concurenței pentru propuneri privind elaborarea proiectului Legii pentru modificarea Legii concurenței în vederea implementării mecanismului de informatori de concurență la stabilirea acordurilor anticoncurențiale.
Anunțul în cauză, plasat pe pagina web a Consiliului Concurenței la 2 octombrie 2018, a fost accesat, de 65 de persoane. Nu avem de unde ști dacă respectivele au înțeles sau nu esența acestei porniri sau dacă a primit sau nu vre-o opinie autoritatea din partea acestora. Doar că astfel de mesaje-adresare către persoanele interesate sunt expuse, de obicei, într-un format vag, neexplicit, pentru a scăpă de intervenții nedorite. Luând în considerație noutatea mecanismului propus, ar fi corect totuși, cel puțin să fie definită noțiunea de informatori în sensul folosit pentru modificarea Legii. Trebuie să fie clar, că informatorii (avertizori sau denunțători) sunt persoane fizice (de obicei angajate în câmpul muncii) care benevol, din inițiativă proprie, vor comunica Consiliului Concurenței informații despre posibilele implicări a întreprinderilor în acorduri anticoncurențiale.
Conform motivației din mesajul plasat de autoritate, completarea Legii cu instituţia „informatori” este necesară «în scopul realizării Programului național în domeniul concurenței și ajutorului de stat pentru anii 2017-2020, precum și a Planului de acțiuni privind implementarea Programului național în domeniul concurenței și ajutorului de stat pentru anii 2017-2020, aprobate prin Legea nr.169 din 20.07.2017, care prevăd modificarea legislației concurențiale în vederea implementării mecanismului de informatori la stabilirea acordurilor anticoncurențiale». Deci un scop în sine?! Alte explicații nu sunt prezente.
Experiența statelor membri ai Uniunii Europene indică la faptul, că doar unele dintre acestea au implementat mecanismul informatorilor/avertizorulor/denunțătorilor de concurență. Astfel acesta există, spre exemplu, în Germania, Olanda, Danemarca (fără a fi prevăzută recompensa financiară pentru informația prezentată), precum și în Marea Britanie, Ungaria, Slovacia (cu posibilitatea recompensării financiare). Din 2015 acest mecanism a fost preluat și de autoritatea de concurență din România. Accesați aici pentru a vedea cum funcționează această platformă de comunicare între Consiliul Concurenței din România și avertizorii de concurență.
În fapt, tot conceptul este consacrat creării unui instrument eficient oferit de legiuitori autorităților de concurență în vederea deconspirării cartelurilor. Doar că pentru aplicarea acestei metode destul de sofisticate este nevoie de garanții care pot fi puse la dispoziția mediului de afaceri numai în condiția existenței statului de drept.
Mai multe componente ale mecanismului vor fi dificil de aplicat realității economico-juridice din Republica Moldova. Începând cu conceptul platformei de comunicare dintre informatori și Consiliul Concurenței (inclusiv posibilitatea oferirii recompensei), evaluarea relevanței informației prezentate de informatori, asigurarea anonimatului persoanei fizice-informator, rezolvarea problemelor legate de obligațiile angajatului de a respecta confidențialitatea informației la care are acces grație contractului de muncă, fișei de post, dar și circumstanțelor speciale în cadrul activității desfășurate la întreprinderi sau autorități publice și, nu în ultimul rând, finalizând cu exonerarea deplină sau parțială de la răspundere în cazul implicării respectivelor persoane în inițierea, organizarea sau dezvoltarea propriu-zisă a înțelegerilor care constrâng, în afara oricăror merite, concurența dintre participanții la piață. La fel de important este și contrabalansarea componentei coruptibile generată de aplicarea mecanismului informatorilor/avertizorilor/denunțătorilor de concurență.
Raportând esența lucrativă a acestui mecanism de informatori la absența calității de stat de drept în Republica Moldova, punem mari semne de întrebare referitor la posibilitatea unei aplicări corecte a mecanismului de informatori de concurență care ar servi nu doar îndeplinirii unor programe pentru eventuale raportări, dar și menținerii unui mediu concurențial favorabil dezvoltării economice a țării. Mai mult, restanțele majore la capitolul stat de drept, restanțe recunoscute la nivel european, și nu numai, formează un teren perfect pentru metamorfoze la implementarea mecanismului de informatori de concurență. În opinia noastră acest drum pavat cu intenții bune, în cazul Republicii Moldova, are șanse perfect aranjate pentru a conduce spre abuz în serviciu și «terorizarea» întreprinderilor.
Suplimentar, consultați și
http://ec.europa.eu/competition/cartels/whistleblower/index.html
http://ec.europa.eu/newsroom/just/item-detail.cfm?item_id=54254
Scris de Novac Valentina
A.O. „PICON” Moldova 