Despre acordurile anticoncurențiale
Vezi și:
Abuzul de poziție dominantă
Acțiunile abuzive ale autorităților publice
Ce este un acord?
Un acord este orice formă (verbală sau scrisă) de manifestare a voinţei comune cu privire la comportamentul pe piaţă, exprimată de două sau mai multe întreprinderi independente (art.4 din Legea Concurenței nr.183 din 11.07.2012)
Din punct de vedere concurențial, câte tipuri de acorduri există?
Acord orizontal – acord sau practică concertată ce se realizează între două sau mai multe întreprinderi care funcţionează pe piaţă la acelaşi(aceleaşi) nivel(niveluri). (art.4 din Legea Concurenței nr.183 din 11.07.2012)
Acord vertical – acord sau practică concertată convenită între două sau mai multe întreprinderi ce operează fiecare, în sensul acordului sau al practicii concertate, la niveluri diferite ale procesului de producţie sau distribuţie, care se referă la condiţiile în care părţile pot cumpăra, vinde sau revinde anumite produse (art.4 din Legea Concurenței nr.183 din 11.07.2012)
Care acorduri sunt interzise?
Sînt interzise, fără a fi necesară o decizie prealabilă în acest sens orice acorduri între întreprinderi sau asociaţii de întreprinderi, orice decizii ale asociaţiilor de întreprinderi şi orice practici concertate (denumite în continuare acorduri) care au ca obiect sau efect împiedicarea, restrîngerea sau denaturarea concurenţei pe piaţa Republicii Moldova sau pe o parte a acesteia. (art.5 din Legea Concurenței nr.183 din 11.07.2012)
Acordurile care au ca obiect împiedicarea, restrîngerea sau denaturarea concurenţei sunt acele acorduri care prin natura lor au capacitatea de a restricționa concurența pe o a numită piață. Natura unui acord se referă la factori cum ar fi domeniul şi obiectivul cooperării, relaţia de concurenţă între părţi şi măsura în care acestea îşi combină activităţile. Aceşti factori determină ce fel de preocupări privind concurenţa pot apărea.
Acordurile care au ca efect împiedicarea, restrîngerea sau denaturarea concurenţei pe piaţa sunt acelea care au, sau pot avea un impact advers apreciabil asupra cel puţin unuia dintre parametrii de concurenţă de pe piaţă, cum ar fi preţul, rezultatele, calitatea şi diversitatea produselor sau inovaţia. O astfel de evaluare a efectelor restrictive trebuie realizată în contextul juridic şi economic real în care ar avea loc concurenţa în absenţa acordului.
Efectul negativ al unui acord anticoncurențial trebuie să fie demonstrat de către autoratea de concurență; iar atunci când se determină că un acord are ca obiect împiedicarea, restrîngerea sau denaturarea concurenţei pe o anumită piaţă, efectul acestuia nu mai trebuie demonstrat.
Care acorduri anticoncurențiale sunt exceptate de la interdicție?
Există acorduri care deși, prin obiectul și/sau efectul lor denaturează concurența, sunt considerate legale. Acestea sunt acorduile care îndeplinesc cumulativ următoarele condiți (art.6 din Legea Concurenței):
- contribuie la îmbunătăţirea producerii sau distribuţiei de produse ori la promovarea progresului tehnic sau economic;
- asigură consumatorilor o parte echitabilă din beneficiul obţinut;
- nu impun întreprinderilor în cauză restricţii care nu sînt indispensabile pentru atingerea obiectivelor menţionate la lit. a) şi b);
- nu oferă întreprinderilor posibilitatea de a elimina concurenţa în ceea ce priveşte o parte semnificativă a produselor în cauză.
Totodată, anumite categorii de acorduri pot fi exceptate de la interdicția stabilită la art.5 din Lege în conformitate cu regulamentele privind evaluarea unor tipuri de acordui aprobate de către Plenul Consiliului Concurenței.
O altă categorie de acorduri căreia nu i se aplică art. 5 din Lege, în anumite condiții, sunt acordurile anticoncurențiale de importanță minoră. De regulă, acestea sunt acordurile orizontale în care părțile implicate dețin cumulativ nu mai mult de 10% din piața relevantă și acordurile verticale în care părțile implicate dețin nu mai mult de 15% din piețele relevante afectate de acord. (art.8 din Legea Concureneței)
Sarcina de a prezenta suficiente dovezi credibile în susținerea beneficierii acordului de exceptare de la interdicție este pusă pe seama întreprinderilor-părți la acord.
Ce înțelegem prin cartel dur?
Există și anumite acorduri orizontale care nu pot beneficia de exceptări sub nici o formă. Acestea sunt acordurile anticoncurenţiale, încheiate între concurenți, care, în mod direct sau indirect, izolat sau în combinaţie cu alţi factori aflaţi sub controlul părţilor, au ca obiect (art.7 din Lege):
- fixarea preţurilor de vînzare a produselor către terţi;
- limitarea producţieisau a vînzărilor;
- împărţirea pieţelor sau a clienţilor;
- participarea cu oferte trucate la licitaţiisau la alte forme de concurs de oferte.
Proceduri
Investigația acordurilor anticoncurențiale se desfășoară de angajații Consiliului Concurenței și prevede folosirea următoarelor instrumente: desfășurarea inspecțiilor si intervierea în cadrul inspecției, solicitarea de informații, intervierea persoanelor la sediul autorității, analiza faptelor constatate și raportarea acestora la norma legală. La finalul investigației se întocmește Raportul asupra investigației care se prezintă întreprinderilor în cauză pentru a-și exprima punctul de vedere asupra concluziilor și propunerilor din Raport. Garantarea dreptului la apărare prevede și asigurarea accesului la dosar și a dreptului la audieri.
Deciziile Plenului Consiliului Concurenței asupra investigației se bazează doar pe constatările din raportul de investigație asupra cărora întreprinderile și-au putut prezenta observațiile. Astfel Plenul decide – încetarea investigației cazului în lipsa probelor suficiente sau calificarea acordului anticoncurențial al întreprinderilor drept încălcare a legislației concurențiale care atrage după sine și sancționarea respectivă.
Plenul Consiliului Concurenței are dreptul, începînd cu anul 2015, în vederea restabilirii rapide a mediului concurențial, să ia decizii privind acceptarea angajamentelor propuse de întreprinderi. Aceste decizii se iau, fără a fi constatată încălcarea legislației concurențiale de către întreprinderile-părți la acord, în baza angajamentelor propuse de respectivele întreprinderi. Angajamentele în cauză trebuie să răspundă preocupărilor Consiliului Concurenței în legătură cu presupusa încălcare. În cazul cartelurilor dure Consiliul Concurenței nu va accepta angajamente.
Sancționarea
Întreprinderile antrenate în acorduri anticoncurențiale sunt sancționate de autoritatea de concurență conform prevederilor Legii Concurenței. Mărimea amenzii este calculată în baza cifrei de afaceri realizate de întreprindere în anul anterior încheierii acordului, în funcție gravitatea și durata încălcării. Nivelul maxim al amenzii este de 5% din cifra totală de afaceri realizată de întreprindere.
Întreprinderile sunt sancționate și pentru încalcări de ordin procedural. Nivelul maxim al acestor amenzi este de 0,5% din cifra totală de afaceri. Deciziile Plenului Consiliului Concurenței prin care sunt sancționate acordurile anticoncurențiale pot fi contestate la Curtea de Apel Chișinău.
În anumite condiții, întreprinderile care au fost parte la un acord anticoncurențial pot beneficia de Politica Clemență, vezi detalii aici.
Vezi și:
Acțiunile abuzive ale autorităților publice
3 iunie 2015 la 23:00
[…] Cartel – acord anticoncurențial, sub orice formă (verbală sau scrisă), de manifestare a voinţei comune cu privire la comportamentul pe piaţă, exprimată de două sau mai multe întreprinderi independente. Din punct de vedere concurențial, există mai multe tipuri de acorduri anticoncurențiale. Vedeți aici informații: „PICON explică acordurile anticoncurențiale” […]
ApreciazăApreciază
26 iunie 2015 la 12:32
[…] a Uniunii Europene și art. 53 din Acordul de constituire Spațiului Economic European interzic cartelurile și alte practici de business […]
ApreciazăApreciază