Sectorul comerțului electronic va fi investigat de Comisia Europeană

Publicat pe Actualizat pe

Ancheta sectorială are drept scop identificarea și eliminarea barierilor normative, dar și obstacolelor create de întreprinderi prin restricții contractuale în cadrul acordurilor de distribuție. Comisia planifică să publice raportul preliminar pentru consultări la mijlocul anului 2016, iar raportul final – în primul trimestru al anului 2017.

Investigația sectorului electronic a fost inițiată la 6 mai 2015 odată cu adoptarea Strategiei privind piața unică digitală și reprezintă componenta antitrust al acestei Strategii.

Sursa: http://europa.eu/rapid/press-release_IP-15-4921_en.htm

Publicitate

Concentrare economică: societate în comun creată de doi lideri producători de cafea din lume

Publicat pe Actualizat pe

Comisia Europeană a autorizat concentrarea economică realizată prin crearea unei societăți în comun de către două companii lideri – producatori de cafea din lume: DE Blendere master 1753 BV (DEMB) din Olanda și Mondelēz International Inc din SUA. Societatea în comun va activa sub numele de Jacobs Douwe Egberts (JDE).

DEMB și Mondelēz au notificat tranzacția la 27 octombrie 2014. La 15 decembrie 2014 Comisia a deschis o investigație aprofundată (etapa II) care s-a finisat cu autorizarea tranzacției în cauză.

Autorizarea este condiționată de respectarea angajamentelor pe care și le-au asumat întreprinderile pentru a răspunde la preocupările Comisiei în legătură cu consecințele concentrării economice, în special majorarea prețurilor la cafea și alte produse relevante. Astfel Mondelēz va trebui să-și vindă afacerile Carte Noire din Spațiul Economic European (SEE), în timp ce DEMB va vinde afacerile sale MERRILD din SEE și licențele asupra brandului Senseo în Austria.

Sursa: http://europa.eu/rapid/press-release_IP-15-4915_en.htm?locale=en

Valentina Novac: „Nu-i apă la PECO. Doar benzină!”

Publicat pe Actualizat pe

Reflecții asupra Deciziei Consiliului Concurenței nr. APD – 28 din 08.04.2015

Să pornim de la ce zice Legea – art. 11 alin. (1) din Legea Concurenței nr.183 din 11.07.2012 interzice folosirea unei poziții dominante pe piața relevantă în măsura în care aceasta poate afecta concurența sau leza interesele colective ale consumatorilor finali. Sarcina probei încălcării Legii îi revine Consiliului Concurenței (art.52). Astfel autoritatea de concurență, în aplicarea Legii, urmează să stabilească poziția dominantă pe piață a întreprinderii care se presupune că a acționat abuziv și să demostreze că folosirea acestei poziții poate 1) dăuna concurenței sau 2) leza interesele colective ale consumatorilor.

Prin Decizia sa nr. APD – 28 din 08.04.2015 Plenul Consiliului Concurenței Citește în continuare »

Exemplu de urmat: transparență în activitatea Departamentului Antitrust

Publicat pe Actualizat pe

Direcția Generală Concurență sau Departamentul Antitrust al Comisiei Europene, la 15 aprilie curent, a făcut publice unele acțiuni ale sale referitor la comportamentul companiei Google pe piața Spațiului Economic European – SEE (28 țări plus Norvegia, Islanda și Lihtenștein): http://europa.eu/rapid/press-release_IP-15-4780_en.htm.

În, primul rând, Comisia comunică despre faptul, că i-a transmis companiei Google Raportul asupra investigației cazului, inițiat în 2010. Cazul a fost inițiat la plîngerea parvenită din partea unor furnizori de servicii de căutare pe Internet. Plîngerea se referă la abordarea discriminatorie aplicată de Google serviciilor prestate de respectivii furnizori:http://europa.eu/rapid/press-release_IP-10-1624_en.htm. Raportul întocmit de Comisie, urmare a finalizării procesului de investigație, conține opinia sa preliminară  (http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-15-4781_en.htm) și vine cu următorul mesaj de bază – o întreprindere cu poziție dominantă trebuie să tratateze identic atît produsele/serviciile proprii cît și produsele/serviciile echivalente ale concurenților săi. Compania Google Citește în continuare »

Opinie: Înțelegere de cartel pe piața de taximetrie din Chișinău?/Exemplul României

Publicat pe Actualizat pe

În Chișinău sunt înregistrate aproximativ 44 de companii de taxi. Aparent, tot atâtea oferte de prețuri ar trebui să existe la apelarea serviciilor de taxi. Ar trebui …

taxiFaptul că firmele de taxi nu folosesc taximetrul[1] nu mai este o noutate pentru chișinăuieni, deși ele sunt obligate prin Hotărârea Guvernului nr. 854 cu privire la Regulamentul transporturilor auto de călători și bagaje. Pe lângă asta, încă de la apelul efectuat către o companie de taxi pentru a solicita o mașină, cei de la dispecerat întreabă adresa unde vrei să ajungi și, înainte de a reveni cu datele privind timpul sosirii mașinii, persoana de la receptor informează că prețul va fi „aproximativ de 30-45 de lei, în funcție de sectorul în care ne aflăm și unde ne deplasăm. Citește în continuare »