Furnizorii de dispozitive pentru discuri optice, sancționați pentru încălcarea normelor europene antitrust

Publicat pe Actualizat pe

Opt furnizori de dispozitive pentru discuri optice au fost amendați de Comisia Europeană pentru cooperare în cazul participării la licitații publice organizate de doi producători de computatoare: Dell și Hewlett Packard. În total mărimea amenzii este de 116 milioane euro și urmează a fi achitată de cinci întreprinderi — Hitachi-LG Data Storage, Toshiba Samsung Storage Technology, Sony, Sony Optiarc și  Quanta Storage. Altele trei – Philips, Lite-On, întrepinderea lor mixtă Philips & Lite-On Digital Solutions au fost exonerate de la aplicarea amenzii în temeiul normelor privind acordarea imunității depline, respectivele fiind primele ce au informat Comisia despre existența cartelului.

Practicile ilegale de care au fost învinuiți opt furnizori de dispozitive pentru discuri optice se referă la trucarea licitațiilor publice prin coordonarea acțiunilor sale în vederea excluderii riscurilor de proviniență concurențială. Dispozitivele pentru discuri optice servesc citirii sau înregistrării informațiilor stocate pe diskurile optice ( CD, DVD,  discuri Blu-ray) prin iluminarea suprafeței discului cu laser. În cazul dat este vorba despre dispozitivele folosite la asamblarea calculatoarelor. Din iunie 2004 pînă în noiembrie 2008, întreprinderile Philips, Lite-On, Philips & Lite-On Digital Solutions, Hitachi-LG Data Storage, Toshiba Samsung Storage Technology, Sony, Sony Optiarc and Quanta Storage au făcut schimb de informații sensibile din punct de vedere a participării cu oferte la licitațiile publice organizate de Dell și Hewlett Packard. În particular, comunicarea s-a referit la intențiile strategice de participare la licitații, rezultatele licitațiilor, informațiile despre dispozitivele pentru discuri optice folosite la producerea computatoarelor. Întâlnirile dedicate discuțiilor și aranjamentelor au avut loc pe teritoriul unor state, din afara Uniunii Europene. De fapt, doar Philips își are oficiul central localizat în Uniunea Europeană, celelalte companii  fiind  administrate din Asia, unde și se întâlneau, pe ascuns, carteliștii. Astfel întreprinderile vizate au construit o rețea de contacte bilaterale care convergeau într-un plan unic menit să contribuie la evitarea concurenței în cazul licitațiilor de achiziții desfășurate de Dell și Hewlett Packard. Cu toate că cei opt furnizori s-au străduit să fie prudenți și să nu semneze acorduri propriu-zise, Comisia Europeană a reușit, grație denunțului unuia dintre carteliști, să înceapă în 2009 investigația, în 2012 să probeze existența cartelului,  iar  în octombrie 2015 să adopte Decizia prin care a calificat comportamentul drept încălcare a normelor antitrust și a sancționat participanții la cartel. Cu regret, Comunicatul emis de Comisia Europeană nu face referință la activitățile Comisiei Europene, în legătură cu acest caz, în anii 2013-2014.
Mărimea amenzii aplicată fiecăruia dintre participanții la cartel
picon
Este important, de reținut, că în baza Deciziei Comisiei Europene (versiunea publică va fi disponibilă aici, persoanele ce au pătimit în rezultatul activității acestui cartel se pot adresa instanței naționale de judecată în vederea recuperării prejudiciului cauzat. Dreptul respectiv este prevăzut în Regulamentul 1/2003 al Consiliului. Această acțiune va deveni mult mai ușor de a fi realizată urmare a implementării de către  Statele Membre începând cu 27 decembrie 2016 a  Directivei 2014/104/UE a Parlamentului European  și a Consiliului din 26 noiembrie 2014 privind anumite norme care guvernează acțiunile în despăgubire în temeiul dreptului intern în cazul încălcărilor dispozițiilor legislației în materie de concurență a statelor membre și a Uniunii Europene.
Sursa: http://europa.eu/rapid/press-release_IP-15-5885_en.htm
PICON explica
Achizițiile publice demult reprezintă „călcâiul lui Ahile” al finanțelor publice din Republica Moldova. Consiliul Concurenței urmează, încă, să vină cu mesaje susținute de investigații în legătură cu trucarea acestora de către participanți. Finanțele întreprinderilor sunt la fel dependente de rezultatele achizițiilor publice de bunuri, servicii sau lucrări organizate de însăși întreprinderile interesate de o gestiune eficientă a activității economico-financiare. Cu siguranță bunăstarea consumatorilor este alimentată de corectitudinea cu care atât mijloacele financiare publice, cât și a întreprinderilor sunt cheltuite în vederea satisfacerii necesităților planificate. Necătând la nivelul înalt de discreditare al procesului și rezultatelor licitațiilor publice din Republica Moldova, o altă cale, care ar permite efectuarea unei selectări obiective pe potriva produsului căutat prin prizma raportului preț-calitate nu există. Deaceea prioritatea Consiliul Concurenței mai devreme sau mai târziu va ajunge, să constituie combaterea, în fapt, a trucării licitațiilor publice organizate la nivel public și privat. În acest sens, Legea Concurenței nr.183 din 11.07.2012, art.7, interzice expres cartelurile dure in formă de participare cu oferte trucate la licitații și alte forme de concurs. Sancțiunile pentru participare la cartel dur sunt dintre cele mai aspre (de la 2%-4% până la 5% din cifra totală de afaceri). Noțiunea de oferte trucate este expusă la art.4 al Legii – „trucare a ofertelor – realizare, prin intermediul licitațiilor sau altor forme de concurs de oferte, a acordurilor anticoncurențiale ale întreprinderilor concurente referitoare la prețuri, la împărțirea piețelor, la sursele de aprovizionare sau la calitatea produselor”. La rândul său, acordurile anticoncurențiale pot fi puse în aplicare, și fără a fi încheiate propri-zis, prin schimbul de informații. Pct.24-34 din Regulamentul privind evaluarea acordurilor orizontale anticoncurențiale, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenței nr.14 din 30 august 2013 se referă anume la astfel de comportamente urmate de întreprinderi întru evitarea constrângerilor concurențiale. Totodată, nu contează în care țară se petrece acest schimb de informații între participanții la licitații. Este suficient ca respectivul să producă sau să poată produce efecte pe teritoriul Republicii Moldova (art.2, alin.(4) din Legea concurenței). Și persoanele afectate de comportamentul stabilit drept ilegal de Consiliul Concurenței se pot adresa instanței de judecată în vederea reparării prejudiciiului cauzat prin practici concurențiale interzise (art.79 din Legea Concurenței). Desigur, pentru început, e nevoie de un lucru profesionist din partea autorității de concurență.
Provocatoare pentru Consiliul Concurenței ar fi următoarea temă: cum ar putea persoanele afectate din Republica Moldova să-și recupereze prejudiciul cauzat  de comportamentul unor întreprinderi-carteliste, în cazul când există deja o Decizie a Comisiei Europene ce privește un produs consumat pe larg și la noi în țară.
Scris de Valentina Novac
Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s