Asociația de întreprinderi – subiect al Legii Concurenței

Publicat pe Actualizat pe

Valentina Novac,
președinte A.O. „PICON”
Relația dintre normele concurențiale și asociațiile de întreprinderi în calitate de subiect al respectivelor norme este una din cele mai controversate prin prizma calificării și sancționării comportamentului anticoncurențial manifestat de unele asociații.
Odată cu intrarea în vigoare a Legii Concurenței la 14 septembrie 2012 (Lege), au devenit aplicabile și sancțiunile prevăzute pentru încălcarea legislației concurențiale. Despre duritatea acestora ne dăm seama pornind de la baza de calcul a amenzilor care este, conform Legii, cifra totală de afaceri. Totodată Codul Penal al RM prevede pedeapsa penală pentru participare la înțelegeri de tip cartel dur. Ținând cont de severitatea sancțiunilor, dar și de zona de risc în care sunt plasate întreprinderile – membre ale asociațiilor de întreprinderi conform regulilor de comportament stabilite de Lege, cunoștințele referitor la aspectul abordat necesită a fi acumulate și aplicate indubitabil.
Ce trebuie să cunoască întreprinderile-membre ale unei asociații pentru a evita conflictul cu Legea Concurenței?
Fără a atinge drepul întreprinderior de a se asocia întru discutarea și soluționarea problemelor în comun, normele concurenței sunt atente la pericolul care poate fi generat de faptul, că asociația devine o platformă unde, de obicei, se întâlnesc întreprinderile concurente. Înțelegerile, schimbul de informații, recomandările între concurenți care au loc cu concursul asociațiilor pot constitui încălcări de ordin concurențial. În cazul în care Consiliul Concurenței recunoaște semne, ce indică că în cadrul asociațiilor de întreprinderi se discută întrebări, care conduc în esență la eliminarea constrângerilor concurențiale între participanții la una și aceiași piață de desfacere (numită piață relevantă), autoritatea de concurență, întru exercitarea atribuțiilor sale, va iniția și va investiga cazul presupus a fi anticoncurențial. Astfel fiecare întreprindere ce este membru a unei asociații de întreprinderi trebuie să fie conștientă că intră și într-o zonă de risc.

Scopul urmărit de întreprindere este obținerea profitului. Orice decizii în vederea atingerii scopului dat urmează să fie luate de întreprindere independent de concurenții săi.  Aceasta e regula guvernatoare. Legea concurenței asimilează decizia unei asociații de întreprinderi cu un acord între respectivele întreprinderi. Voința comună manifestată în ambele cazuri (indiferent de forma manifestării) constituie temelia ce susține logica și corectitudinea unei asemenea abordări din punct de vedere a dreptului concurențial. Este adevărat, că, după cum nu toate acordurile între întreprinderi sunt anticoncurențiale, la fel, și deciziile asociațiilor nu pot fi considerate anticoncurențiale prin definiție. Totodată Legea nu face diferență dintre caracterul obligatoriu sau facultativ al deciziilor asociației. În cazul unei decizii anticoncurențiale, ecoul ultimei se face auzit când este vorba de sancționarea asociațiilor pentru acțiuni de limitare a concurenței.
Acordurile anticoncurențiale sunt intezise și nule de drept în temeiul art.5 din Legea Concurenței. La același articol se regăsește o listă de acorduri considerate a fi prin obiectul sau efectul lor anticoncurențiale. Lista nu este exhaustivă și reprezintă practici mai des întâlnite. Întrepinderile membre ale asociației trebuie să cunoască aceste practici și să evite rezolvarea problemelor sale legate de situația pe piață prin colaborări în cadrul asociației îndreptate spre limitarea concurenței. În special este interzis comportamentul coordonat privind stabilirea directă sau indirectă a prețurilor sau altor condiții de tranzacționare; limitarea sau controlul producerii, comercializării, dezvoltării tehnice sau investițiilor; împărțirea piețelor sau surselor de aprovizionare; participarea cu oferte trucate la licitații; limitarea accesului la piață; aplicarea în raporturi cu partenerii comerciali a condițiilor inegale la prestații echivalente; condiționarea încheierii contractelor de acceptare de către parteneri a unor prestații suplimentare, ce nu au legătură cu obiectul contractului.
Dacă o investigație este inițiată asupra acțiunilor asociațiilor suspectate a fi anticoncurențiale, obiectul sau efectul anticoncurențial al deciziei adoptate necesită a fi probate de Consiliul Concurenței. În funcție de problema concurențială ce urmează a fi soluționată, probelor, precum și altor factori importanți, specifici cazului investigat, Plenul Consiliului Concurenței poate constata încălcarea Legii și decide asupra sancționării asociațiilor de întreprinderi. La învestigare, în cazul asociației de întreprinderi membrii căreia sunt concurenți autoritatea se va conduce de Regulamentul privind evaluarea acordurilor anticoncurențiale orizontale, iar în cazul asociației de întreprinderi, ce operează la niveluri diferite ale procesului de producție sau distribuție – de Regulamentul privind evaluarea acordurilor anticoncurențiale verticale. Evidențiem, că aplicarea art.5 din Lege se face coraborat cu aplicarea prevederilor din actele subordonate Legii, aferente fiecărui tip de acord – orizontal sau vertical. Acordurile verticale anticoncurențiale (deciziile anticoncurențiale ale asociațiilor de întreprinderi în legătură pe verticală) sunt considerate mai puțin periculoase pentru mediul concurențial decât acordurile anticoncurențiale orizontale (membri – întreprinderi concurente). Deciziile asociațiilor de întreprinderi-concurente prin care se fixează prețurile de vânzare a produselor pentru terți, se limitează producția sau vânzările, se împart piețele sau clienții sau țin de organizarea și participarea cu oferte trucate la licitații sunt considerate carteluri dure și sancționate fiind aplicat cel mai înalt nivel al amenzii permis de Lege. Totodată, este important de a face referință și la clauza stipulată la alin. (7) al art.6 din Legea Concurenței care stabilește că acordurile anticoncurențiale (deci și deciziile anticoncurențiale ale asociațiilor de întreprinderi) care rezultă din aplicarea unui act legislativ sau normativ sunt permise fără a fi necesară o decizie în acest sens.
Spre exemplu, Legea nr.257 din 27.07.2006 privind organizarea și funcționarea piețelor agricole și agroalimentare prevede expres, că unul din obiectivele Consiliilor pe filiera produsului (formate inclusiv din reprezentanții asociațiilor de întreprinderi-producătoare ale acelorași produse,  întreprinderi-procesatoare ale acelorași produse, întreprinderilor-prestatoare ale acelorași  servicii)  este analiza pieţei, pe baza informaţiilor de pe filierele produsului, privind cererea la principalele produse agricole şi agroalimentare, aprecierea anuală a potenţialului de producţie, cuantificarea ofertei, estimarea costurilor şi a preţurilor„. Asociațiile de întreprinderi sunt furnizori de informații referitor la piață, analize și prognoze conform prevederilor art.13 din Legea nr.257 din 27.07.2006. În acest context trebuie să recunoaștem că asociațiile întreprinderilor respective produsului sau serviciului în cauză, cu certitudine, vor discuta pe interior înainte de a le prezenta Consiliului și de a împuternici reprezentantul său de a veni cu informații sensibile din punct de vedere concurențial. Legiutorii au considerat important ca piețele agricole și agroalimentare din RM să fie reglementate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi de Consiliile pe filiera produsului asigurându-le cadrul juridic necesar. Astfel, în cazul, când discuțiile purtate, precum și deciziile luate la Consiliile pe filiera produsului, dar și la asociațiile de întreprinderi-membri ai Consiliilor, se referă la cantitatea, calitatea, asortimentul, prețul produselor și se înscriu în aria permisivă creată de Legea nr.257 din 27.07.2006 acestea nu pot să fie considerate ca fiind anticoncurențiale. Normele concurențiale cedează din influența sa când este vorba de luarea de măsuri de reglementare a piețelor agricole și agroalimentare. Totodată asociațiile de întreprinderi, întreprinderile – membre ale acestora urmează să fie precaute, întru perceperea corectă a delimitărilor trasate de Legea nr.357 din 27.07.2006, aceasta fiind una deloc simplu de implementat.
În concluzie, fiecare întreprindere – membru a unei asociații trebuie să se asigure că asociația activează în conformitate cu regulile antitrust. Întru evitarea riscului orice comunicare în cadrul asociațiilor de întreprinderi ce constă în recomandări colective, schimb de informații între concurenți, luare de decizii  urmează a fi efectuate ținând cont de limitările impuse de Legea Concurenței nr.183 din 11.07.2012.  asociațiilor respective.
Va urma cu:
Ce fel de decizii anticoncurențiale luate de întreprinderi în cadrul asociațiilor sunt considerate exceptate de la răspundere conform Legii concurenței?
Cum se calculează și cine va plăti amenda aplicată unei asociații de întreprinderi?
Anunțuri

2 gânduri despre „Asociația de întreprinderi – subiect al Legii Concurenței

    […] (partea a doua, prima parte o găsiți aici) […]

    Apreciază

    […] parte aici: Asociația de întreprinderi – subiect al Legii Concurenței […]

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s