Opinie: De la BNM la Consiliul Concurenței

Publicat pe Actualizat pe

Articol de opinie semnat de
Valentina Novac, președinte A.O. „PICON”
Cum să nu susții opinia expertului Natan Garștea  – logic, simplu și profesionist a pus la respect guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM). De altfel la ce mai e nevoie de regulatorul pieței bancare, dacă nu-și poate valorifica capacitatea de a gestiona procesele de care este responsabil. Între timp o altă autoritate publică – Consiliul Concurenței a preluat ștafeta. Odată cu intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat nr.139 din 15.06.2012, creditarea băncilor de către BNM la dobânzi preferențiale sub garanția Guvernului (ajutor de stat), nu mai poate fi efectuată decât dacă este autorizată de Consiliul Concurenței. Aceste autorizări trebuie să fie precedate de analize, evaluări, constatări, activități care generează concluzii menite să ferească mediul concurențial de intervenții incompatibile cu dezvoltarea participanților la piață în baza propriilor merite și să asigure folosirea ajutorului acordat conform obiectivelor propuse și stabilite în deciziile-autorizări.
La 18 septembrie 2015, Consiliul Concurenței a publicat a doua Decizie care autorizează „ajutorul de stat acordat de către BNM „pentru „Banca de Economii” S.A și B.C. „Unibank„ S.A. destinat să remedieze perturbarea gravă a economiei„adoptată de Plenul autorității la 08 aprilie 2015. Prima Decizie, adoptată la 30 noiembrie 2014 și publicată la 30 iunie 2015, autorizează ajutorul de stat „pentru salvarea S.A.”Banca de Economii”, B.C.”BancaSocială”S.A., B.C.”UNIBANK”S.A.„. Ambele decizii-autorizări sunt necondiționate. Publicate au fost doar preambulul și dispozitivul Deciziilor. Nici o informație care ar indica când vor fi (și dacă vor fi) făcute publice analizele și evaluările privind compatibilitatea ajutoarelor de stat cu mediul concurențial nu a fost oferită.  De menționat, că sunt unicele Decizii ale Plenului Consiliului Concurenței publicate pe pagina web a autorității fără careva constatări ce stau la baza autorizării ajutoarelor de stat — cu cât mai importantă e problema cu atât mai superficial și mai repede se vine cu „soluții”.

Pe lângă lucruri evidente: nu sunt indicate valorile ajutoarelor de stat ce revin fiecărei dintre băncile nominalizate, nu sunt nominalizate Hotărârile Guvernului prin care statul a garantat acordarea de credite de urgență băncilor licențiate de către BNM, atragem atenția asupra următoarelor. Primul ajutor (autorizat conform deciziei din noiembrie) este acordat pentru salvarea băncilor și este un ajutor de stat individual după cum se desprinde din decizia respectivă, fiind adoptată în conformitate cu două Regulamente speciale: Regulamentul privind ajutorul destinat să remedieze o perturbare gravă a economiei, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenței nr.12 din 30.08.2013, și prevederile Regulamentului privind ajutorul pentru salvarea beneficiarilor aflați în dificultate, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliul Concurenței nr.6 din 30.08.2013. În ultimul găsim semnificația noțiunii de salvare ajutorul pentru salvare – este acel ajutor reversibil, acordat pentru o perioadă de șase luni, care face posibilă susținerea unei întreprinderi în dificultate, care se manifestă printr-o criză acută de lichidități sau insolvabilitate şi al cărui obiectiv principal este menținerea întreprinderii în circuitul economic pentru o perioadă în care să se elaboreze un plan de restructurare sau lichidare…”. 
Prezentarea planului de restructurare sau de lichidare a beneficiarilor de ajutor de stat autorității de concurență de către BNM  este prevăzut la alin.(4) art.10 din Legea nr. 139 din 15.06.2012 cu privire la ajutorul de stat. Cerința respectivă, adresată BNM, este inclusă și în decizia din noiembrie 2014 a Plenului Consiliului Concurenței. Dat fiind neprezentarea de către BNM a planului solicitat de autoritatea de concurență, în termen de șase luni (conform normei legale și pct.3 din decizie), Plenul Consiliului Concurenței a inițiat la 23 iunie 2015 investigația referitor la semnele încălcării legislației în domeniul ajutorului de stat de către BNM. Procedura de examinare nu poate dura mai mult decât 120 zile lucrătoare. Astfel, întrebările: ce de fapt a autorizat Plenul Consiliul Concurenței prin decizia sa din noiembrie, au fost sau nu mijloacele alocate utilizate potrivit scopului (?) sau utilizate abuziv, și de acest Plen a considerat că atare injectări individuale de resurse financiare sunt compatibile cu mediul concurențial de pe piața bancară fără a gândi remedii și impune măsuri (de comportament sau/ și de structură) în legătură cu intervenția selectivă a statului pe piața bancară, rămân deschise. Piața bancară e lăsată izbeliște, se împărțește și își repartizează activele după cum apucă. Și după toate conducătorul regulatorului își permite să facă referință la proceduri ordonate…
De reținut este că potrivit Regulamentului privind ajutorul pentru salvarea beneficiarilor aflați în dificultate  ajutorului de stat acordat pentru salvare de regulă i se aplică principiul – prima și ultima dată.
Al doilea ajutor este autorizat de Plenul Consiliului Concurenței în aprilie curent, deja în baza unui singur regulament special – Regulamentul privind ajutorul destinat să remedieze o perturbare gravă a economiei, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenței nr.12 din 30.08.2013. Pct.8 al secțiunii 1 al Regulamentului în cauză prevede „Ajutoarele de stat destinate să remedieze o perturbare gravă a economiei se acordă, de regulă, sub formă de schemă de ajutor. Ajutoarele individuale destinate să remedieze o perturbare gravă a economiei se acordată dacă există o relevanță sistemică” . Deci al doilea ajutor nu este potrivit deciziei din aprilie consacrat salvării băncilor, ci destinat să remedieze o perturbare gravă a economiei. În acest sens au fost selectate doar două bănci -„Banca de Economii” S.A și B.C. „Unibank”, cum? — nu se explică, dar putem deduce, că și acest ajutor este un ajutor de stat individual. Și tot prin deducere (decizia Plenului nu explică nimic), consultând regulamentul (vezi secțiunea 2 Ajutoarele de stat acordate în sectorul financiar pentru remedierea perturbărilor grave ale economiei”) cu considerarea căruia a fost autorizat al doilea ajutor, ajungem la concluzia că respectivul poate fi utilizat doar pentru restructurarea băncilor și contribuirea la revitalizarea beneficiarului pe termen lung. Evidențiem, că decizia Plenului Consiliului Concurenței din aprilie 2015 nu cere de la BNM prezentarea planului de restructurare sau unui plan de viabilitate, fapt ce contravine normelor legale de acordare a ajutorului de stat în sectorul financiar pentru remedierea perturbărilor grave ale economiei. Autorizarea acordării unui astfel de sprijin de stat impune și efectuarea diagnosticării problemelor beneficiarului din sectorul bancar, și elaborarea unui calendar cu măsuri de ordin structural sau/și comportamental, și participarea băncii-beneficiare la costurile restructurării, și măsuri de limitare a denaturării concurenței. După autorizare urmează desfășurarea unei activități de verificare din partea Consiliului Concurenței a corectitudinii aplicării planului de restructurare. Deși decizia din aprilie nu este conformă reglementărilor aferente autorizării ajutoarelor de stat, autoritatea de concurență nu este absolvită de aplicarea întocmai a normelor legale.
Ar fi bine să înțelegem ceva din toate acțiunile Consiliului Concurenței legate de autorizarea ajutoarelor de stat acordate unor bănci. Avem două decizii de autorizare: una pentru salvarea a trei bănci (nu se știe restructurare sau lichidare) a doua pentru restructurare. Logic, dacă ultima este dedicată restructurării, prima nu poate fi de o altă orientare. În concluzie – cel puțin doua bănci vor fi revitalizate — „Banca de Economii” S.A și B.C. „Unibank. Și atunci ori Consiliului Concurenței a înțeles greșit ce are a face, ori vorbăraia despre lichidarea -„Banca de Economii” S.A nu este decât bârfă… Deci nu înțelegem nimic. Și nu e bine de loc. Societatea fierbe și nu e nevoie de încă ceva vreascuri. Citești deciziile privind ajutoarele de stat adoptate de Plenul Consiliului Concurenței și suprapui cu alt ajutor primit de respectiva autoritate de la Banca Mondială și de alte instituții pentru a învăța cum se autorizează ajutoarele de stat și tabloul devine și mai sumbru. Oare donatorii nu sunt curioși să vadă cât de profesionist sunt expuse deciziile Consiliului Concurenței în legătură cu una din cele mai grave probleme ale pieței bancare din Republica Moldova?
Am selectat câteva exemple de decizii-autorizări de ajutoare de stat ale Comisiei Europene (Decizia Comisiei din 1 octombrie 2008 în cazul NN 41/2008 UK, Rescue aid to Bradford&Bingley;  Decizia Comisiei din 5 noiembrie 2008 în cazul NN 39/2008 DK, Aid for liquidation of Roskilde BankDecizia (UE) 2015/454 a Comisiei din 9 iulie 2014 privind ajutoarele de stat SA.34823 (2012/C), SA.36004 (2013/NN), SA.37965 (2013/N), SA.37966 (2013/N), SA.37967 (2013/N) puse în aplicare de Grecia în favoarea Alpha Bank Group)Asta și pentru a evita orice speculații la tema secretului și confidențialității.
Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s