Domenii
Salutăm Prima Hotărâre a instanței judecătorești în materie de abuz de poziție dominantă!
Acest articol este dedicat unui eveniment important, constitutiv pentru aplicarea normelor concurențiale. Este vorba de poziția instanței judecătorești asupra aplicării normelor materiale a Legii Concurenței nr.183 din 11.07.2012 în cazul instrumentării abuzului de poziție dominantă. Recent, la 23 februarie 2017, Curtea de Apel Chișinău a publicat, în acest sens, prima sa Hotărâre (nr. dosar: 02-3-12888). Hotărărea instanței judecătorești a indicat expres la necesitatea aplicării normelor art.11 din Legea Concurenței coraborat cu prevederile Regulamentului privind stabilirea poziției dominante pe piață și evaluarea abuzului de poziție dominantă, precum și la faptul, că afirmațiile într-un act adimistrativ urmează a fi reflectate doar în baza existenței suportului probatoriu. Or Decizia nr. APD -18 din 21 aprilie 2016 adoptată de Plenul Consiliului Concurenței a fost adoptată contrar normelor legale. Citește în continuare »
Impozitarea în UE — tendințe și consecințe
La 26 octombrie 2016, Comisia Europeană a anunțat o nouă schemă de impozitare pentru companiile care operează în UE.
Se propune implementarea Bazei Fiscale Comune de Impozitare (Common Consolidated Corporate Tax Base — CCCTB), un n
ou sistem de impozitare la nivelul UE pentru a consolida piața unică, a combate evaziunea fiscală și pentru a susține creșterea economică și investițiile în UE. Implementarea CCCTB va permite companiilor prezente în mai multe țări ale UE să compenseze profiturli
e din una din țări cu pierderile din alta la calcularea bazei impozabile unice.
OMPI adoptă politica accesului deschis la materialele sale
Printr-un comunicat de presă Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (OMPI) a anunțat despre adoptarea din 16 noiembrie 2016 a politicii accesului deschis (Open Access) la publicațiile sale.
OMPI găzduiește colecții extinse de publicații care includ studii, rapoarte, ghiduri și alte resurse. Politica Open Access va facilita accesul factorilor de decizie, cercetătorilor, practicienilor și a oricăror altor categorii care doresc să utilizeze aceste resurse. Citește în continuare »
Dependența economică a întreprinderilor la baza concentrării economice
Luna octombrie al anului 2016 a fost pentru Consiliul Concurenței din Republica Moldova luna emiterii deciziilor privind concentrările economice. Patru decizii găsim publicate pe pagina web a autorității: dintre care trei autorizări (preluarea controlului unic direct de către Î.M. „Orange Moldova” S.A. asupra Î.M. „Sun Com
munications” S.R.L. prin achiziționarea a 100 % din capitalul social ale acesteia; preluarea controlului direct de către „F.V.I. Traian-Invest” S.R.L. asupra S.C. „VVS Lux” S.R.L. (comercializarea pieselor și accesoriilor pentru diferite tipuri de autovehicole); preluarea controlului asupra Î.C.S. „Sanaveles” S.R.L. de către S.H. „Hendrix Bail” S.R.L. (comercializarea cu ridicata a articolelor și produselor chimice de menaj) și o Decizie prin care Plenul Consiliului Concurenței constată că tranzacția de achiziționare indirectă a „GZB-Exim” S.R.L. de către „Viking” S.R.L. (comercializarea cu ridicata a blocurilor pentru construcție din beton celular autoclavizat) nu este o operațiune de concentrare economică.
Cu toate că a înregistrat cel mai mic număr de vizualizări, anume această Decizie, la prima vedere inofensivă și neinteresantă pentru mediul de afaceri, merită o atenție deosebită. Considerăm, că potențialul acesteia este unul distrugător pentru formarea bunelor practici de implementare a Legii Concurenței, dar și cu impact negativ asupra relațiilor economice dintre întreprinderi.
Acordurile „pay-for-delay„ – una din cauzele prețurilor ridicate la medicamente
Tribunalul European a susținut, prima din istoria Comisiei Europene, Decizie asupra acordurilor de tipul „plăți în schimbul întârzierii„ (pay-for-delay) încheiate între concurenți pe piața farmaceutică europeană (T-460/13, T-467/13, T-469/13, T-470/13, T-471/13, T-472/13). 
Tribunalul a apreciat drept corecte și suficiente argumentele și probele[1] aduse de Comisie pentru a ajunge la concluzia că acordurile încheiate între Lundbeck, întreprindere daneză de produse farmaceutice originale, și fiecare dintre întreprinderile de produse farmaceutice generice: Generics UK, Arrow, Alpharma și Ranbaxy, sunt anticoncurențiale prin obiectul său.
Prin astfel tip de acord producătorul de produse farmaceutice originale oferă recompensă concurentului său pentru rămânerea lui în afara pieței de produse generice substituibile cu produsul originar. Acest lucru a permis companiei Lundbeck să mențină prețul produsului său, medicamentul antidepresant – Citalopram, ridicat, în mod artificial, cu încălcarea articolului 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Decizia Comisiei prevede sancționarea participanților la acordul dat cu o amendă de 93,8 mln. euro pentru compania farmaceutică daneză Lundbeck și 52,2 mln. euro pentru patru companii concurente – producătoare de medicamente generice: Generics UK, Arrow, Alpharma și Ranbaxy.
Apple în Irlanda — ajutor de stat ilegal !?
Opinia publică este bulversată de informația apărută în presă despre încălcarea legislației europene privind ajutorul de stat prin scutirea de taxe, în Irlanda, a companiei Apple.
La 30 august 2016 Comisia Europeană a publicat comunicatul de presă
”Ajutoare de stat: Irlanda a acordat Apple avantaje fiscale ilegale în valoare de până la 13 miliarde EUR”. Tot la 30 august 2016 comisarului Vestager a susținut o conferință de presă cu privire la decizia Comisiei Europene care a stabilit, că acordarea beneficiilor fiscale de Irlanda pentru Apple contravine legislației europene în domeniul ajutorului de stat. Irlanda, conform Deciziei respective urmează să restituie ajutorul ilegal în mărime de 13 mlrd. de euro – conferința de presă.
Experiența europeană în abordarea ajutoarelor de stat servește drept exemplu de aplicare a legislației respective și pentru Republica Moldova. Cu atât mai mult că cazurile de ajutor de stat oferit sistemului bancar din Moldova, de exemplu, nu au ajuns la finalitate — restituirea ajutorului de stat acordat ilegal. În acest context urmărim evoluția evenimentelor din Comunitatea Europeană, încercând să le comentăm.
Cazul „SUPRATEN” – un început compromis
Plenul Consiliului Concurenței din Republica Moldova a decis, la 21.07.2016 (Decizia Plenului Consiliului Concurenței nr. CN-36 din 21.07.2016), că întreprinderea „Supraten„ S.A. a încălcat art.19 alin.(1) lit b) din Legea concurenței „prin copierea ilegală a ambalajului produsului WEBER.VETONIT, care-i aparține întreprinderii „Saint-Gobain Byggprodukter AB”, Suedia, pentru produsele FINITO SV+, EUROFIN SV+ și plasarea acestora pe piață”. Pentru această încălcare întreprinderii „Supraten„ S.A. i-a fost aplicată o amendă în mărime de 1 051 755 lei 65 bani.
Este vorba despre amestec uscat pentru construcții, mărul discordiei fiind desenele aplicate pe ambalajele amestecului uscat pentru construcții fabricat de „Supraten„ S.A. și, respectiv, de „Saint-Gobain Byggprodukter AB”, Suedia.
În opinia noastră această Decizie este și una de importantă specială, datorită unui tratament deosebit a prevederilor consacrate interzicerii acțiunilor de concurență neloială cu implicarea unui obiect de proprietate intelectuală pe de o parte, și, pe de altă parte, cu regret, una obișnuită pentru Plenul Consiliului Concurenței, cu carențe, de ordin profesionist.
Marca „inutilitate pentru societate”
Disputa – cine trebuie să soluționeze cauzele de concurență neloială[1] în Republica Moldova, autoritatea de concurență sau instanța de judecată, este una dintre cele mai necesare de inițiat, de rând cu alte teme importante, dar incerte, grație existenței justificate ale unor abordări diferite. Vom expune, mai târziu, opinia noastră și asupra respectivelor. Acum, însă, vom reflecta asupra Deciziei Plenului Consiliului Concurenței nr.CN-28 din 3 iunie 2016, adoptată asupra unei cauze de concurență neloială cu implicarea dreptului exclusiv asupra mărcii. Doi concurenți – producători importanți de zahăr din Republica Moldova „Sudzucker-Moldova” S.A., titularul mărcii
și „Moldova zahăr” S.R.L. care a rămas fără semn protejat 
– sunt „eroii„ litigiului, rolul de arbitru fiind asumat de Consiliul Concurenței. Plângerea a fost depusă de ”Sudzucker-Moldova„ S.A care a învinuit „Moldova zahăr” S.R.L. de comportament neloial prin folosirea ilegală a logo-ului asemănător cu marca protejată titular al căreia este.
Despre premiile inventatorilor la expoziţii
Participarea inventatorilor la expoziţiile de invenţii naţionale şi internaţionale a devenit o tradiţie şi o activitate rîvnită de mulţi inventatori. Colectarea medaliilor de la aceste expoziţii a devenit un fel de sport pentru unii din ei, dar şi un hobby de colecţionar de medalii.
Discutând oportunitatea decernării premiilor pentru inventatori de către Oficiul European de Brevete şi organizând un sondaj la acest subiect, moderatorii de la http://www.ipkat.com/ (un blog renumit în domeniul Proprietăţii Intelectiale) au recepţionat un comentariu, pe care l-au prezentat într-o postare a lor.
Primul director al oficiului sloven de Proprietate Intelectuală, poziţie ocupată de D-lui circa două decenii, angajat ulterior la Organizaţia Mondială de Proprietate Intelectuală a relatat că a ascultat mai multe critici la adresa medaliei OMPI pentru invenţii. Prin anii 80 al secolului XX unui inventator sărac din ţara lui de baştină i s-a decernat un premiu naţional pentru invenţia sa. Înaripat de premiu, inventatorul a investit toţi banii săi pentru a înregistra invenţia pe cale internaţională În Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii. Cererea de înregistrare a fost acceptată în Marea Britanie, dar a fost respinsă în SUA, unde inventatorul avea cea mai mare speranţă să-şi vîndă invenţia. În cele din urmă inventatorul a falimentat şi imediat după aceea a decedat în urma unui atac cardiac subit.
Lecţia învăţată din acest caz constă în faptul că aceste premii nu numai sunt lipsite de sens comercial, dar pot transmite și semnale false inventatorilor.
Membrii Plenului Consiliului Concurenței sunt obligați „să nu intervină în procesul de investigație”
În cadrul proiectului Uniunii Europene „Suport pentru Consiliul Concurenței” a fost organizată o nouă ediție Competition CaFE cu reprezentanții birourilor de avocați. Una din temele prezentate de Consiliul Concurenței a fost Matricea diviziunii procedurale – adică a fost prezentat procesul de investigare a semnelor de încălcare a legislației concurențiale în cadrul Consiliului Concurenței. Ca orice alt subiect legat de aplicarea legislației concurențiale acesta este unul necesar a fi discutat și promovat cât mai intens pentru că, deși sunt deja 4 ani de la intrarea în vigoare a noii legi a concurenței, acest domeniu rămâne a fi unul la o fază incipientă.
Nedumerirea noastră, în legătură cu cele puse în discuție pe parcursul evenimentului menționat, a pornit de la un slide cu suportul căruia celor prezenți le-au fost expuse etapele primei faze de examinare a semnelor de încălcare a legislației concurențiale. A III-a etapă (a primei faze) este intitulată de autori „investigarea sub egida Plenului Consiliului Concurenței”.
Din păcate, reprezentantului PICON i-a fost refuzată participarea la acest eveniment și nu cunoaștem cu exactitate care a fost mesajul adus la detalierea acestei etape. Dar cunoaștem prevederile Legii concurenței nr. 183 din 11.07.12 și a regulamentului privind organizarea și funcționarea Consiliului Concurenței unde este stipulat expres că Plenul Consiliului Concurenței este organul decizional, iar pe lângă acesta Consiliul Concurenței dispune și de aparatul executiv.
După acest model funcționează majoritatea autorităților de concurență din țările Uniunii Europene: partea executivă – care este responsabilă de investigarea propriu-zisă a semnelor de încălcare și partea decizională – este responsabilă de inițierea investigațiilor și de adoptarea deciziilor urmare a investigațiilor efectuate de partea executivă. Ori anume, aproximativ, modelul acesta a fost preluat și în Republica Moldova odată cu adoparea Legii concurenței în anul 2012 (spunem aproximativ pentru că în RM președintele aparatului executiv este și președintele organului decizional).
- ← Anterior
- 1
- 2
- 3
- …
- 7
- Următor →
A.O. „PICON” Moldova 