Noutăți
Acordurile „pay-for-delay„ – una din cauzele prețurilor ridicate la medicamente
Tribunalul European a susținut, prima din istoria Comisiei Europene, Decizie asupra acordurilor de tipul „plăți în schimbul întârzierii„ (pay-for-delay) încheiate între concurenți pe piața farmaceutică europeană (T-460/13, T-467/13, T-469/13, T-470/13, T-471/13, T-472/13). 
Tribunalul a apreciat drept corecte și suficiente argumentele și probele[1] aduse de Comisie pentru a ajunge la concluzia că acordurile încheiate între Lundbeck, întreprindere daneză de produse farmaceutice originale, și fiecare dintre întreprinderile de produse farmaceutice generice: Generics UK, Arrow, Alpharma și Ranbaxy, sunt anticoncurențiale prin obiectul său.
Prin astfel tip de acord producătorul de produse farmaceutice originale oferă recompensă concurentului său pentru rămânerea lui în afara pieței de produse generice substituibile cu produsul originar. Acest lucru a permis companiei Lundbeck să mențină prețul produsului său, medicamentul antidepresant – Citalopram, ridicat, în mod artificial, cu încălcarea articolului 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Decizia Comisiei prevede sancționarea participanților la acordul dat cu o amendă de 93,8 mln. euro pentru compania farmaceutică daneză Lundbeck și 52,2 mln. euro pentru patru companii concurente – producătoare de medicamente generice: Generics UK, Arrow, Alpharma și Ranbaxy.
Apple în Irlanda — ajutor de stat ilegal !?
Opinia publică este bulversată de informația apărută în presă despre încălcarea legislației europene privind ajutorul de stat prin scutirea de taxe, în Irlanda, a companiei Apple.
La 30 august 2016 Comisia Europeană a publicat comunicatul de presă
”Ajutoare de stat: Irlanda a acordat Apple avantaje fiscale ilegale în valoare de până la 13 miliarde EUR”. Tot la 30 august 2016 comisarului Vestager a susținut o conferință de presă cu privire la decizia Comisiei Europene care a stabilit, că acordarea beneficiilor fiscale de Irlanda pentru Apple contravine legislației europene în domeniul ajutorului de stat. Irlanda, conform Deciziei respective urmează să restituie ajutorul ilegal în mărime de 13 mlrd. de euro – conferința de presă.
Experiența europeană în abordarea ajutoarelor de stat servește drept exemplu de aplicare a legislației respective și pentru Republica Moldova. Cu atât mai mult că cazurile de ajutor de stat oferit sistemului bancar din Moldova, de exemplu, nu au ajuns la finalitate — restituirea ajutorului de stat acordat ilegal. În acest context urmărim evoluția evenimentelor din Comunitatea Europeană, încercând să le comentăm.
Cazul „SUPRATEN” – un început compromis
Plenul Consiliului Concurenței din Republica Moldova a decis, la 21.07.2016 (Decizia Plenului Consiliului Concurenței nr. CN-36 din 21.07.2016), că întreprinderea „Supraten„ S.A. a încălcat art.19 alin.(1) lit b) din Legea concurenței „prin copierea ilegală a ambalajului produsului WEBER.VETONIT, care-i aparține întreprinderii „Saint-Gobain Byggprodukter AB”, Suedia, pentru produsele FINITO SV+, EUROFIN SV+ și plasarea acestora pe piață”. Pentru această încălcare întreprinderii „Supraten„ S.A. i-a fost aplicată o amendă în mărime de 1 051 755 lei 65 bani.
Este vorba despre amestec uscat pentru construcții, mărul discordiei fiind desenele aplicate pe ambalajele amestecului uscat pentru construcții fabricat de „Supraten„ S.A. și, respectiv, de „Saint-Gobain Byggprodukter AB”, Suedia.
În opinia noastră această Decizie este și una de importantă specială, datorită unui tratament deosebit a prevederilor consacrate interzicerii acțiunilor de concurență neloială cu implicarea unui obiect de proprietate intelectuală pe de o parte, și, pe de altă parte, cu regret, una obișnuită pentru Plenul Consiliului Concurenței, cu carențe, de ordin profesionist.
Marca „inutilitate pentru societate”
Disputa – cine trebuie să soluționeze cauzele de concurență neloială[1] în Republica Moldova, autoritatea de concurență sau instanța de judecată, este una dintre cele mai necesare de inițiat, de rând cu alte teme importante, dar incerte, grație existenței justificate ale unor abordări diferite. Vom expune, mai târziu, opinia noastră și asupra respectivelor. Acum, însă, vom reflecta asupra Deciziei Plenului Consiliului Concurenței nr.CN-28 din 3 iunie 2016, adoptată asupra unei cauze de concurență neloială cu implicarea dreptului exclusiv asupra mărcii. Doi concurenți – producători importanți de zahăr din Republica Moldova „Sudzucker-Moldova” S.A., titularul mărcii
și „Moldova zahăr” S.R.L. care a rămas fără semn protejat 
– sunt „eroii„ litigiului, rolul de arbitru fiind asumat de Consiliul Concurenței. Plângerea a fost depusă de ”Sudzucker-Moldova„ S.A care a învinuit „Moldova zahăr” S.R.L. de comportament neloial prin folosirea ilegală a logo-ului asemănător cu marca protejată titular al căreia este.
Despre premiile inventatorilor la expoziţii
Participarea inventatorilor la expoziţiile de invenţii naţionale şi internaţionale a devenit o tradiţie şi o activitate rîvnită de mulţi inventatori. Colectarea medaliilor de la aceste expoziţii a devenit un fel de sport pentru unii din ei, dar şi un hobby de colecţionar de medalii.
Discutând oportunitatea decernării premiilor pentru inventatori de către Oficiul European de Brevete şi organizând un sondaj la acest subiect, moderatorii de la http://www.ipkat.com/ (un blog renumit în domeniul Proprietăţii Intelectiale) au recepţionat un comentariu, pe care l-au prezentat într-o postare a lor.
Primul director al oficiului sloven de Proprietate Intelectuală, poziţie ocupată de D-lui circa două decenii, angajat ulterior la Organizaţia Mondială de Proprietate Intelectuală a relatat că a ascultat mai multe critici la adresa medaliei OMPI pentru invenţii. Prin anii 80 al secolului XX unui inventator sărac din ţara lui de baştină i s-a decernat un premiu naţional pentru invenţia sa. Înaripat de premiu, inventatorul a investit toţi banii săi pentru a înregistra invenţia pe cale internaţională În Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii. Cererea de înregistrare a fost acceptată în Marea Britanie, dar a fost respinsă în SUA, unde inventatorul avea cea mai mare speranţă să-şi vîndă invenţia. În cele din urmă inventatorul a falimentat şi imediat după aceea a decedat în urma unui atac cardiac subit.
Lecţia învăţată din acest caz constă în faptul că aceste premii nu numai sunt lipsite de sens comercial, dar pot transmite și semnale false inventatorilor.
Un nou presupus abuz evaluat controversat
Comunicatul plasat de Consiliul Concurenței pe pagina sa web referitor la sancționarea a șase companii farmaceutice „DitaEst Farm” S.R.L., „Esculap-Farm” S.R.L., „Medeferent Grup” S.R.L., „SanFarm Prim” S.A., „Metatron” S.A. și „R&P Bolgar Farm” S.R.L. cu o amendă în valoare totală de 17,4 mln MDL atrage atenția prin concentrația depășită de declarații populiste și mai puțin prin expunerea și rezolvarea pretinsei probleme concurențiale create de întreprinderile vizate (spunem „pretinsei” pentru că nu avem nicio analiză ce ar demonstra că acele acțiuni au generat probleme de ordin concurențial). Mai cu seamă că nu orice refuz de a îndeplini obligațiile contractuale poate fi considerat anticoncurențial. Cu siguranță autoritățile publice nu trebuie să tolereze comportamente certate cu legea de implementarea căreia sunt responsabile.
Doar că după ce am studiat cu atenție Decizia Plenului Consiliului Concurenței nr. APD-18 din 21.04.2016 nu am idendificat careva probe administrate de Consiliul Concurenței care ar confirma faptul că așa-numitul refuz al întreprinderilor de a livra medicamente unor instituții publice medico-sanitare a restrâns semnificativ concurența. „Întrucât au perturbat procesul medical organizat de către instituțiile medico-sanitare publice și, astfel, au avut un impact negativ asupra unuia din parametrii concurenței pe piață – calitatatea serviciilor medicale prestate”( pag.30 din Decizie). Acest enunț este unicul la tema calificării abuzului de poziție dominantă, dar care nu are nici un suport probatoriu. Oare Regulamentul privind stabilirea poziției dominante pe piață și evaluarea abuzului de poziție dominantă (Hotărărea Plenului Consiliului Concurenței nr.16 din 30.08.2013) nu este obligatoriu de respectat și de Consiliul Concurenței? Evaluarea abuzului de poziție dominantă conform Regulamentului se face de către Consiliul Concurenței, în special, cu considerarea factorilor generali nominalizați la Capitolul III și cu completarea analizei factorilor specifici menționați, în cazul dat la Capitolul IV, Secțiunea 3 „Refuzul de a aproviziona” – Decizia menționată este caracterizată de o sfidare totală a acestor norme. .
NU depuneți cereri prealabile la Consiliul Concurenței!
Două comunicate de presă ale Consiliului Concurenței (din 22 aprilie 2016 și din 28 aprilie 2016) se impun a fi precizate. Este vorba de enunțurile victorioase privind sancționarea „AV Electronic” S.R.L. („Alina Electronic„) cu 1.384.504,85 lei și ,,BM Technotrade” S.R.L. („BOMBA„) cu 975 485,4 lei pentru încălcarea normelor concurențiale. Informația diseminată prin intermediul acestor comunicate e similară celei din renumitul banc de la „Radio Erevan”:
O întrebare către Radio Erevan:
— Este adevărat că tovarăşul Gheorgadze a cîştigat la loterie un automobile Volga?
Radio Erevan răspunde:
— Da, este adevărat! Doar că nu e Volgă, ci Mercedes. Şi nu la loterie, ci la jocuri de cărţi. Şi nu a cîştigat, ci a pierdut. Şi nu tovarăşul Gheorgadze, ci Ivaşvili.
Adevărat, Curtea Supremă de Justiție prin Deciziile sale din 13 aprilie 2016 și, respectiv, 20 aprilie 2016, a considerat Hotărârile Curții de Apel Chișinău din 22 decembrie 2015 și 28 ianuarie 2016 legale și întemeiate, ceea ce înseamnă că deciziile nr. APD-18 din 06.03.2015;
Citește în continuare »
WELL DONE: Consiliul Concurenței din Romania versus sase companii petroliere învinuite de acțiuni anticoncurențiale
Consiliul Concurenței din Romania a reușit să demonstreze instanței judiciare supreme, că companiile petroliere OMV Petrom SA, OMV Petrom Marketing, Rompetrol Downstream SRL, Mol Romania Petroleum Products SRL, ENI Romania SRL și Lukoil Romania SRL au participat la înțelegere anticoncurențială și că merită să fie sancționate.
Deși Înalta Curte de Casație și Justiție a redus amenda aplicată celor șase companii petroliere de la 205 mln euro la 166 mln euro, aceasta rămâne a fi prima în topul amenzilor aplicate de autoritatea de concurență din România întreprinderilor învinuite de încălcarea normelor concurențiale.
Conform comunicatelor de presă emise de autoritate în perioada iulie 2015 – aprilie 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat irevocabil, că toate șase companii petroliere OMV Petrom SA, OMV Petrom Marketing, Rompetrol Downstream SRL, Mol Romania Petroleum Products SRL, ENI Romania SRL și Lukoil Romania SRL s-au înțeles să retragă simultan de pe piaţă sortimentului de benzină Eco Premium, fapt ce constituie încălcarea Legii Concurenţei şi a Tratatului de Funcţionare al Uniunii Europene. Consiliul Concurenței a câștigat procesele, astfel valabilitatea Deciziei sale nr.97/21.12.2011 a fost menținută.
(TABEL) Cuantumul amenzilor aplicate companiilor petroliere Citește în continuare »
Poziția Curții Europene de Justiție vizavi de dreptul Comisiei Europene de a solicita informații
Recent a fost publicată Hotărârea Curții Europene de Justiție din 10 martie 2015 (cauza C‑247/14 P), care a anulat solicitarea de informații formulată de Comisia Europeană, necesară investigației inițiate în privința presupusului comportament anticoncurențial a șapte întreprinderi din sectorul cimentului.
Comisia Europeană pune în aplicare normele de concurență în conformitate cu procedurile descrise în Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 (http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex:32003R0001). Printre acestea se regăsesc și împuternicirile cu privire la solicitarea informației necesare pentru a identifica practicile anticoncurențiale ale întreprinderilor. Respectivele informații pot fi solicitate de Comisie adresând întreprinderilor în cauză cereri simple sau decizii. Articolul 18, alin. (3) din Regulamentul nr. 1/2003 definește elementele esențiale pentru motivarea solicitării: „(3) Atunci când Comisia solicită, printr-o decizie, întreprinderilor sau asociațiilor de întreprinderi să furnizeze informații, ea indică temeiul juridic și scopul cererii, precizează informațiile solicitate și stabilește termenul în care acestea trebuie furnizate. Comisia indică, de asemenea, sancțiunile prevăzute la articolul 23 și indică sau aplică sancțiunile prevăzute la articolul 24. Comisia indică de asemenea și dreptul de a ataca decizia la Curtea de Justiție„
Curtea Europeană de Justiție (CEJ sau Curtea) în Hotărârea din 10 martie 2015 (cauza C‑247/14 P) reiterează faptul, că motivarea solicitării este o obligație specifică și „constituie o cerință fundamentală, întrucât are ca obiect nu numai să pună în evidență caracterul justificat al solicitării de informații, ci și să acorde întreprinderilor în cauză posibilitatea de a înțelege întinderea obligației de colaborare care le revine, garantând în același timp dreptul lor la apărare (a se vedea prin analogie, în ceea ce privește decizii de inspecție, Hotărârea Dow Chemical Ibérica și alții/Comisia, 97/87-99/87, EU:C:1989:380, punctul 26, Hotărârea Roquette Frères, C‑94/00, EU:C:2002:603, punctul 47, Hotărârea Nexans și Nexans France/Comisia, C‑37/13 P, EU:C:2014:2030, punctul 34, precum și Hotărârea Deutsche Bahn și alții/Comisia, C‑583/13 P, EU:C:2015:404, punctul 56).
Hong Kong și regulile concurenței
Săptămâna trecută Hong Kong s-a aliniat țărilor ce aplică legislația concurențială. Este de remarcat, că o economie de talia Hong Kong a semnalizat nevoia de a fi monitorizată prin prizma antitrustului mai mult de 15 ani în urmă. Discuțiile referitor la politica concurențială, ce urma nu numai să se integreze în procesele de dezvoltare economică, dar și să le impulsioneze, au finalizat cu adoptarea de către Consiliul Legislativ al Hong Kong, la 14 iunie 2012, a Ordonanței privind concurența.
Intrarea în vigoare a fost stabilită pentru 14 decembrie 2015. Familiarizarea societății cu noile reguli concurențiale a început cu trei ani înainte de data în cauză. Astfel conform Ordonanței privind concurența în 2013 au fost create două instituții – Comisia Concurenței și Tribunalul Concurenței, ambele menite să asigure implementarea Ordonanței. Perioada de trei ani – între adoptare și intrare în vigoare a fost una plină de evenimente dedicate promovării și explicării noilor reguli de comportament. Comisia Concurenței a depus un efort plauzibil pentru a pregăti businessul să respecte noile reguli. De rând cu multiplele seminare, mese rotunde, distribuire de informații explicative, ghiduri, Comisia a fost protagonista a 10 filmulețe dedicate prevenirii încălcărilor anticoncurențiale. Ordonanța privind concurența este în spiritul legislației antirust din UE și SUA și interzice limitarea concurenței impunând respectarea a trei reguli de bază: interzicerea acordurilor anticoncurențiale, interzicerea abuzului de poziție dominantă și interzicerea concentrărilor economice anticoncurențiale. Și dacă prima și a doua regulă se aplică tuturor sectoarelor economiei, a treia – doar pieței telecomunicațiilor. În vara anului 2015 Comisia Concurenței a emis 6 acte secundare întru înțelegerea și implementarea corectă a normelor prevăzute de Ordonanță privind concurența. De remarcat că sancționarea pentru încalcarea normelor concurențiale ține de Tribunalul Concurenței.
- ← Anterior
- 1
- 2
- 3
- …
- 6
- Următor →
A.O. „PICON” Moldova 