Concurență
Comerțul electronic vs comerțul tradițional
Comerțul tradițional cedează tot mai mult teren în favoarea comerțului electronic. Business Insider prezintă la începutul lunii mai 2017 opinia miliardarului Warren Buffett, conform căreia în viitorii 10 ani retail-ul tradițional va 
dispărea (sau cel puțin se va modific substanțial) fiind înlocuit de comerțul electronic. Opinie ”argumentată” si prin decizia sa de a se retrage din afacerile retail, vînzînd în februarie 2017 acțiunile sale în Wallmart în valoare de circa 900 mln USD.
Actualmente, comerțul electronic cu mărfuri atît fizice (bunuri de larg consum), cât și cu conținut digital se dezvoltă cu pași vertiginoși. Una din preocupările de bază, care apare în legătură cu această dezvoltare ține de respectarea legislației concurențiale.
A NOVO: Hotărârea instanței judecătorești în materie de abuz de poziție dominantă
Încă o Hotărâre a Curții de Apel Chișinău la obiectul acțiunii de abuz de poziție dominantă (dosarul R&P Bolgar Farm SRL vs Consiliul Concurenței – nr. 02-3-13759-14062016) , pronunțată la 10 februarie 2017, dar făcută publică la 10 martie 2017, motiv pentru care Hotărârea publicată la 23 februarie 2017, dar pronunțată la data de 13 februarie 2017 a fost percepută fiind Prima, în domeniu abordat. Oarecum sunt PRIMELE fiind pronunțate asupra uneia și aceiași Decizii nr. APD -18 din 21 aprilie 2016 adoptată de Plenul Consiliului Concurenței. Și în cazul R&P Bolgar Farm SRL vs Consiliul Concurenței, și în cazul Medeferent Grup SRL vs Consiliul Concurenței, instanța judecătorească a hotărât anularea Deciziei în partea ce se referă la acțiunile companiilor farmaceutice vizate și la sancționarea acestora. Ambele Hotărâri trebuie evidențiate pentru aportul adus aplicării normelor concurențiale dedicate contracarării abuzului de poziție dominantă. Despre opinia instanței judecătorești reflectate în cadrul dosarului Medeferent Grup SRL vs Consiliul Concurenței am scris, accentuând poziția instanței privind necesitatea aplicării normelor Legii Concurenței coroborat cu normele regulamentelor adoptate în vederea implementării acestei Legi. Citește în continuare »
Salutăm Prima Hotărâre a instanței judecătorești în materie de abuz de poziție dominantă!
Acest articol este dedicat unui eveniment important, constitutiv pentru aplicarea normelor concurențiale. Este vorba de poziția instanței judecătorești asupra aplicării normelor materiale a Legii Concurenței nr.183 din 11.07.2012 în cazul instrumentării abuzului de poziție dominantă. Recent, la 23 februarie 2017, Curtea de Apel Chișinău a publicat, în acest sens, prima sa Hotărâre (nr. dosar: 02-3-12888). Hotărărea instanței judecătorești a indicat expres la necesitatea aplicării normelor art.11 din Legea Concurenței coraborat cu prevederile Regulamentului privind stabilirea poziției dominante pe piață și evaluarea abuzului de poziție dominantă, precum și la faptul, că afirmațiile într-un act adimistrativ urmează a fi reflectate doar în baza existenței suportului probatoriu. Or Decizia nr. APD -18 din 21 aprilie 2016 adoptată de Plenul Consiliului Concurenței a fost adoptată contrar normelor legale. Citește în continuare »
Dependența economică a întreprinderilor la baza concentrării economice
Luna octombrie al anului 2016 a fost pentru Consiliul Concurenței din Republica Moldova luna emiterii deciziilor privind concentrările economice. Patru decizii găsim publicate pe pagina web a autorității: dintre care trei autorizări (preluarea controlului unic direct de către Î.M. „Orange Moldova” S.A. asupra Î.M. „Sun Com
munications” S.R.L. prin achiziționarea a 100 % din capitalul social ale acesteia; preluarea controlului direct de către „F.V.I. Traian-Invest” S.R.L. asupra S.C. „VVS Lux” S.R.L. (comercializarea pieselor și accesoriilor pentru diferite tipuri de autovehicole); preluarea controlului asupra Î.C.S. „Sanaveles” S.R.L. de către S.H. „Hendrix Bail” S.R.L. (comercializarea cu ridicata a articolelor și produselor chimice de menaj) și o Decizie prin care Plenul Consiliului Concurenței constată că tranzacția de achiziționare indirectă a „GZB-Exim” S.R.L. de către „Viking” S.R.L. (comercializarea cu ridicata a blocurilor pentru construcție din beton celular autoclavizat) nu este o operațiune de concentrare economică.
Cu toate că a înregistrat cel mai mic număr de vizualizări, anume această Decizie, la prima vedere inofensivă și neinteresantă pentru mediul de afaceri, merită o atenție deosebită. Considerăm, că potențialul acesteia este unul distrugător pentru formarea bunelor practici de implementare a Legii Concurenței, dar și cu impact negativ asupra relațiilor economice dintre întreprinderi.
Acordurile „pay-for-delay„ – una din cauzele prețurilor ridicate la medicamente
Tribunalul European a susținut, prima din istoria Comisiei Europene, Decizie asupra acordurilor de tipul „plăți în schimbul întârzierii„ (pay-for-delay) încheiate între concurenți pe piața farmaceutică europeană (T-460/13, T-467/13, T-469/13, T-470/13, T-471/13, T-472/13). 
Tribunalul a apreciat drept corecte și suficiente argumentele și probele[1] aduse de Comisie pentru a ajunge la concluzia că acordurile încheiate între Lundbeck, întreprindere daneză de produse farmaceutice originale, și fiecare dintre întreprinderile de produse farmaceutice generice: Generics UK, Arrow, Alpharma și Ranbaxy, sunt anticoncurențiale prin obiectul său.
Prin astfel tip de acord producătorul de produse farmaceutice originale oferă recompensă concurentului său pentru rămânerea lui în afara pieței de produse generice substituibile cu produsul originar. Acest lucru a permis companiei Lundbeck să mențină prețul produsului său, medicamentul antidepresant – Citalopram, ridicat, în mod artificial, cu încălcarea articolului 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Decizia Comisiei prevede sancționarea participanților la acordul dat cu o amendă de 93,8 mln. euro pentru compania farmaceutică daneză Lundbeck și 52,2 mln. euro pentru patru companii concurente – producătoare de medicamente generice: Generics UK, Arrow, Alpharma și Ranbaxy.
Cazul „SUPRATEN” – un început compromis
Plenul Consiliului Concurenței din Republica Moldova a decis, la 21.07.2016 (Decizia Plenului Consiliului Concurenței nr. CN-36 din 21.07.2016), că întreprinderea „Supraten„ S.A. a încălcat art.19 alin.(1) lit b) din Legea concurenței „prin copierea ilegală a ambalajului produsului WEBER.VETONIT, care-i aparține întreprinderii „Saint-Gobain Byggprodukter AB”, Suedia, pentru produsele FINITO SV+, EUROFIN SV+ și plasarea acestora pe piață”. Pentru această încălcare întreprinderii „Supraten„ S.A. i-a fost aplicată o amendă în mărime de 1 051 755 lei 65 bani.
Este vorba despre amestec uscat pentru construcții, mărul discordiei fiind desenele aplicate pe ambalajele amestecului uscat pentru construcții fabricat de „Supraten„ S.A. și, respectiv, de „Saint-Gobain Byggprodukter AB”, Suedia.
În opinia noastră această Decizie este și una de importantă specială, datorită unui tratament deosebit a prevederilor consacrate interzicerii acțiunilor de concurență neloială cu implicarea unui obiect de proprietate intelectuală pe de o parte, și, pe de altă parte, cu regret, una obișnuită pentru Plenul Consiliului Concurenței, cu carențe, de ordin profesionist.
Marca „inutilitate pentru societate”
Disputa – cine trebuie să soluționeze cauzele de concurență neloială[1] în Republica Moldova, autoritatea de concurență sau instanța de judecată, este una dintre cele mai necesare de inițiat, de rând cu alte teme importante, dar incerte, grație existenței justificate ale unor abordări diferite. Vom expune, mai târziu, opinia noastră și asupra respectivelor. Acum, însă, vom reflecta asupra Deciziei Plenului Consiliului Concurenței nr.CN-28 din 3 iunie 2016, adoptată asupra unei cauze de concurență neloială cu implicarea dreptului exclusiv asupra mărcii. Doi concurenți – producători importanți de zahăr din Republica Moldova „Sudzucker-Moldova” S.A., titularul mărcii
și „Moldova zahăr” S.R.L. care a rămas fără semn protejat 
– sunt „eroii„ litigiului, rolul de arbitru fiind asumat de Consiliul Concurenței. Plângerea a fost depusă de ”Sudzucker-Moldova„ S.A care a învinuit „Moldova zahăr” S.R.L. de comportament neloial prin folosirea ilegală a logo-ului asemănător cu marca protejată titular al căreia este.
Membrii Plenului Consiliului Concurenței sunt obligați „să nu intervină în procesul de investigație”
În cadrul proiectului Uniunii Europene „Suport pentru Consiliul Concurenței” a fost organizată o nouă ediție Competition CaFE cu reprezentanții birourilor de avocați. Una din temele prezentate de Consiliul Concurenței a fost Matricea diviziunii procedurale – adică a fost prezentat procesul de investigare a semnelor de încălcare a legislației concurențiale în cadrul Consiliului Concurenței. Ca orice alt subiect legat de aplicarea legislației concurențiale acesta este unul necesar a fi discutat și promovat cât mai intens pentru că, deși sunt deja 4 ani de la intrarea în vigoare a noii legi a concurenței, acest domeniu rămâne a fi unul la o fază incipientă.
Nedumerirea noastră, în legătură cu cele puse în discuție pe parcursul evenimentului menționat, a pornit de la un slide cu suportul căruia celor prezenți le-au fost expuse etapele primei faze de examinare a semnelor de încălcare a legislației concurențiale. A III-a etapă (a primei faze) este intitulată de autori „investigarea sub egida Plenului Consiliului Concurenței”.
Din păcate, reprezentantului PICON i-a fost refuzată participarea la acest eveniment și nu cunoaștem cu exactitate care a fost mesajul adus la detalierea acestei etape. Dar cunoaștem prevederile Legii concurenței nr. 183 din 11.07.12 și a regulamentului privind organizarea și funcționarea Consiliului Concurenței unde este stipulat expres că Plenul Consiliului Concurenței este organul decizional, iar pe lângă acesta Consiliul Concurenței dispune și de aparatul executiv.
După acest model funcționează majoritatea autorităților de concurență din țările Uniunii Europene: partea executivă – care este responsabilă de investigarea propriu-zisă a semnelor de încălcare și partea decizională – este responsabilă de inițierea investigațiilor și de adoptarea deciziilor urmare a investigațiilor efectuate de partea executivă. Ori anume, aproximativ, modelul acesta a fost preluat și în Republica Moldova odată cu adoparea Legii concurenței în anul 2012 (spunem aproximativ pentru că în RM președintele aparatului executiv este și președintele organului decizional).
Un nou presupus abuz evaluat controversat
Comunicatul plasat de Consiliul Concurenței pe pagina sa web referitor la sancționarea a șase companii farmaceutice „DitaEst Farm” S.R.L., „Esculap-Farm” S.R.L., „Medeferent Grup” S.R.L., „SanFarm Prim” S.A., „Metatron” S.A. și „R&P Bolgar Farm” S.R.L. cu o amendă în valoare totală de 17,4 mln MDL atrage atenția prin concentrația depășită de declarații populiste și mai puțin prin expunerea și rezolvarea pretinsei probleme concurențiale create de întreprinderile vizate (spunem „pretinsei” pentru că nu avem nicio analiză ce ar demonstra că acele acțiuni au generat probleme de ordin concurențial). Mai cu seamă că nu orice refuz de a îndeplini obligațiile contractuale poate fi considerat anticoncurențial. Cu siguranță autoritățile publice nu trebuie să tolereze comportamente certate cu legea de implementarea căreia sunt responsabile.
Doar că după ce am studiat cu atenție Decizia Plenului Consiliului Concurenței nr. APD-18 din 21.04.2016 nu am idendificat careva probe administrate de Consiliul Concurenței care ar confirma faptul că așa-numitul refuz al întreprinderilor de a livra medicamente unor instituții publice medico-sanitare a restrâns semnificativ concurența. „Întrucât au perturbat procesul medical organizat de către instituțiile medico-sanitare publice și, astfel, au avut un impact negativ asupra unuia din parametrii concurenței pe piață – calitatatea serviciilor medicale prestate”( pag.30 din Decizie). Acest enunț este unicul la tema calificării abuzului de poziție dominantă, dar care nu are nici un suport probatoriu. Oare Regulamentul privind stabilirea poziției dominante pe piață și evaluarea abuzului de poziție dominantă (Hotărărea Plenului Consiliului Concurenței nr.16 din 30.08.2013) nu este obligatoriu de respectat și de Consiliul Concurenței? Evaluarea abuzului de poziție dominantă conform Regulamentului se face de către Consiliul Concurenței, în special, cu considerarea factorilor generali nominalizați la Capitolul III și cu completarea analizei factorilor specifici menționați, în cazul dat la Capitolul IV, Secțiunea 3 „Refuzul de a aproviziona” – Decizia menționată este caracterizată de o sfidare totală a acestor norme. .
NU depuneți cereri prealabile la Consiliul Concurenței!
Două comunicate de presă ale Consiliului Concurenței (din 22 aprilie 2016 și din 28 aprilie 2016) se impun a fi precizate. Este vorba de enunțurile victorioase privind sancționarea „AV Electronic” S.R.L. („Alina Electronic„) cu 1.384.504,85 lei și ,,BM Technotrade” S.R.L. („BOMBA„) cu 975 485,4 lei pentru încălcarea normelor concurențiale. Informația diseminată prin intermediul acestor comunicate e similară celei din renumitul banc de la „Radio Erevan”:
O întrebare către Radio Erevan:
— Este adevărat că tovarăşul Gheorgadze a cîştigat la loterie un automobile Volga?
Radio Erevan răspunde:
— Da, este adevărat! Doar că nu e Volgă, ci Mercedes. Şi nu la loterie, ci la jocuri de cărţi. Şi nu a cîştigat, ci a pierdut. Şi nu tovarăşul Gheorgadze, ci Ivaşvili.
Adevărat, Curtea Supremă de Justiție prin Deciziile sale din 13 aprilie 2016 și, respectiv, 20 aprilie 2016, a considerat Hotărârile Curții de Apel Chișinău din 22 decembrie 2015 și 28 ianuarie 2016 legale și întemeiate, ceea ce înseamnă că deciziile nr. APD-18 din 06.03.2015;
Citește în continuare »
- ← Anterior
- 1
- 2
- 3
- …
- 6
- Următor →
A.O. „PICON” Moldova 