Opinii
E timpul PICON? Noi zicem DA!
Articol de opinie de
Valentina NOVAC,
consultant indepedent în domeniul concurenței, președinte A.O. „PICON”
<<Zilele acestea se va împlini un an de când nu muncesc la Consiliul Concurenței. Plecarea a fost inevitabilă. Nu sunt pregătită încă pentru confesiuni. Nici scopul acestui articol pe departe nu e acesta. Respectul și pasiunea pe care le am față de munca în domeniul concurenței m-au ținut aproape de tot ce se întâmplă pe această dimensiune. Știu, nu din auzite, din trăite, cât de mult lucrează unii angajați ai Consiliului Concurenței. Întrebarea e — de ce societatea nu apreciază? Doar cei care au rupt toată legătura cu realitatea pot afirma că această autoritate își face datoria în Republica Moldova. Iluzia se pierde.
Pericolul apropiat de însăși autoritate, grație rezultatelor sale (vezi Raportul Consiliului Concurenței pentru anul 2014), constă în deducerea concluziei nulității unei atare instituții. Noroc de prevederile legale care oferă competență în examinarea unor cazuri de concurență neloială (unii ziariști au sesizat corect ”importanța desenului aplicat pe ambalajul hârtiei de WC pentru economia țării”). Nici o adiere de implicare prioritară în cazuri de abuz de poziție dominantă și acorduri anticoncurențiale. Despre adevăratele concentrări economice nu se pomenește, de parcă procesele de monopolizare a piețelor țin de competența altor autorități. Și atunci despre ce scrii în raport că s-a realizat timp de un an în domeniul concurenței? După priorități și rezultate. Iar cu prioritățile Consiliul Concurenței are probleme (vezi Hotărîrea Curții de Conturi nr.11 din 31.05.2015). De ce? – sau nu i se permite să le stabilească sau nu știe care sunt problemele pieței în Republica Moldova. Și atunci la ce bun munca aceasta istovitoare la care sunt supuși angajații? E un fel de muncă de Sisif.
E grav dacă se va ajunge la astfel de concluzie, Citește în continuare »
Proprietatea intelectuală în vizorul Guvernului
Articol de opinie semnat de:
Ștefan Novac, specialist în domeniul proprietății intelectuale
Spre deosebire de domeniul concurenței, reglementarea căruia a început relativ recent, un punct convențional de pornire fiind anul creării Agenției Naționale pentru Protecția Concurenței — 2007, domeniul Proprietății Intelectuale cunoaște o evoluție ceva mai lungă, luând în calitate de moment de pornire adoptarea legislației în domeniu și crearea autorităților competente pentru gestionarea domeniilor — Agenției de Stat pentru Drepturi de Autor (1992) și Agenția de Stat pentru Protecția Proprietății Industriale (1992), fuzionate mai târziu în Agenția pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI, 2004).
Dorim să încercăm o relansare a economiei sau ne asigurăm garantarea drepturilor ca să fim acceptați în una din Uniuni, care se va impune ulterior cu cerințele și obiectivele ei?
Creând Asociația „PICON” ca o structură care ar promova ambele domenii — cel al concurenței și cel al proprietății intelectuale, aveam ceva rezerve vizavi de necesitatea promovării proprietății intelectuale. Desigur, aspectele de la interferența celor două domenii nu prea au fost promovate, pe când domeniul proprietății intelectuale este promovat de mai multe organizații, prima fiind Agenția pentru Proprietate Intelectuală, care de la fondare are în agenda sa la un loc deosebit promovarea.
Polemica de la ședința de Guvern din 26 mai 2015 Citește în continuare »
Valentina Novac: „Și totuși, de ce?”
Unul dintre eforturile Comisiei Europene depuse în vederea stabilizării piețelor urmare a declanșării crizei financiare (începând cu 2007) constă în adaptarea rapidă a cadrului legal de acordare a ajutoarelor de stat băncilor și implementarea consecventă și responsabilă a regulilor stabilite. Competențele executive în acest domeniu îi revin Direcției Generale Concurență și sunt realizate prin urmărirea tuturor ajutoarelor de stat pasibile de a fi notificate. Ajutoarele de stat acordate instituțiilor bancare nu sunt exceptate de la notificare și evaluare întru verificarea compatibilității cu mediul concurențial. Situația, când unii dintre participanți la piața sunt susținuți de stat, iar alții lăsați să se descurce cu propriile puteri, nu este în tot cazul distrugătoare pentru buna funcționare a piețelor. Este, însă cert, că astfel de ajutoare se oferă cu un scop anume, clar definit, important pentru a fi atins din punct de vedere a dezvoltării economice a statului și, în condiții, ce garantează limitarea distorsionării concurenței. Fondurile publice trebuie să servească interesului public. Citește în continuare »
Concentrări economice: sancționarea nenotificării
Consiliul Concurenței a făcut publică, la 11 mai 2015, Decizia Plenului Consiliului Concurenței nr. CEP-30 din 23.04.2015 prin care sancționează întreprinderea ÎM CA ”Valan International Cargo Charter” S.R.L., din cauza nenotificării concentrării economice realizate prin preluarea „Aeroport Handling” SA (statul deținea pînă la preluare 100% din capitalul social al întreprinderii). Amenda aplicată de autoritate pentru încălcarea Legii Concurenței constitie 127 387,98 MDL. Totodată respectiva Decizie autorizează această tranzacție declarînd-o compatibilă cu mediul concurențial.
Aceasta este a două Decizie publicată în anul 2015 pe sait-ul Consiliului Concurenței obiectul căreia este investigarea încălcării Legii Concurenței comisă de întreprinderile ce pun în aplicare concentrările economice fără a notifica în prealabil autoritatea de concurență despre respectiva operațiune.
Prima Decizie sancționează întreprinderea „Etalonus Grup„ S.R.L. pentru nenotificarea preluării întreprinderii „PB-Nord„ S.R. L. cu o amendă în mărime de 115 951,60 MDL. Și acesta operațiune, urmare a evaluării a fost declarată compatibilă cu mediul concurențial.
Surse:
Valentina Novac: „Nu-i apă la PECO. Doar benzină!”
Reflecții asupra Deciziei Consiliului Concurenței nr. APD – 28 din 08.04.2015
Să pornim de la ce zice Legea – art. 11 alin. (1) din Legea Concurenței nr.183 din 11.07.2012 interzice folosirea unei poziții dominante pe piața relevantă în măsura în care aceasta poate afecta concurența sau leza interesele colective ale consumatorilor finali. Sarcina probei încălcării Legii îi revine Consiliului Concurenței (art.52). Astfel autoritatea de concurență, în aplicarea Legii, urmează să stabilească poziția dominantă pe piață a întreprinderii care se presupune că a acționat abuziv și să demostreze că folosirea acestei poziții poate 1) dăuna concurenței sau 2) leza interesele colective ale consumatorilor.
Prin Decizia sa nr. APD – 28 din 08.04.2015 Plenul Consiliului Concurenței Citește în continuare »
Exemplu de urmat: transparență în activitatea Departamentului Antitrust
Direcția Generală Concurență sau Departamentul Antitrust al Comisiei Europene, la 15 aprilie curent, a făcut publice unele acțiuni ale sale referitor la comportamentul companiei Google pe piața Spațiului Economic European – SEE (28 țări plus Norvegia, Islanda și Lihtenștein): http://europa.eu/rapid/press-release_IP-15-4780_en.htm.
În, primul rând, Comisia comunică despre faptul, că i-a transmis companiei Google Raportul asupra investigației cazului, inițiat în 2010. Cazul a fost inițiat la plîngerea parvenită din partea unor furnizori de servicii de căutare pe Internet. Plîngerea se referă la abordarea discriminatorie aplicată de Google serviciilor prestate de respectivii furnizori:http://europa.eu/rapid/press-release_IP-10-1624_en.htm. Raportul întocmit de Comisie, urmare a finalizării procesului de investigație, conține opinia sa preliminară (http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-15-4781_en.htm) și vine cu următorul mesaj de bază – o întreprindere cu poziție dominantă trebuie să tratateze identic atît produsele/serviciile proprii cît și produsele/serviciile echivalente ale concurenților săi. Compania Google Citește în continuare »
Opinie: Înțelegere de cartel pe piața de taximetrie din Chișinău?/Exemplul României
În Chișinău sunt înregistrate aproximativ 44 de companii de taxi. Aparent, tot atâtea oferte de prețuri ar trebui să existe la apelarea serviciilor de taxi. Ar trebui …
Faptul că firmele de taxi nu folosesc taximetrul[1] nu mai este o noutate pentru chișinăuieni, deși ele sunt obligate prin Hotărârea Guvernului nr. 854 cu privire la Regulamentul transporturilor auto de călători și bagaje. Pe lângă asta, încă de la apelul efectuat către o companie de taxi pentru a solicita o mașină, cei de la dispecerat întreabă adresa unde vrei să ajungi și, înainte de a reveni cu datele privind timpul sosirii mașinii, persoana de la receptor informează că prețul va fi „aproximativ de 30-45 de lei, în funcție de sectorul în care ne aflăm și unde ne deplasăm. Citește în continuare »
- ← Anterior
- 1
- …
- 4
- 5
A.O. „PICON” Moldova 