Apple în Irlanda — ajutor de stat ilegal !?

Publicat pe Actualizat pe

Opinia publică este bulversată de informația apărută în presă despre încălcarea legislației europene privind ajutorul de stat prin scutirea de taxe, în Irlanda, a companiei Apple.

articolLa 30 august 2016 Comisia Europeană a publicat comunicatul de presă

Ajutoare de stat: Irlanda a acordat Apple avantaje fiscale ilegale în valoare de până la 13 miliarde EUR”.  Tot la 30 august 2016 comisarului Vestager a susținut o conferință de presă cu privire la decizia Comisiei Europene care a stabilit, că acordarea beneficiilor fiscale de Irlanda pentru Apple contravine legislației europene în domeniul ajutorului de stat. Irlanda, conform Deciziei respective urmează să restituie ajutorul ilegal în mărime de 13 mlrd. de euro – conferința de presă.

Experiența europeană în abordarea ajutoarelor de stat servește drept exemplu de aplicare a legislației respective și pentru Republica Moldova. Cu atât mai mult că cazurile de ajutor de stat oferit sistemului bancar din Moldova, de exemplu,  nu au ajuns la finalitate — restituirea ajutorului de stat acordat ilegal. În acest context urmărim evoluția evenimentelor din Comunitatea Europeană, încercând să le comentăm.

Citește în continuare »

Cazul „SUPRATEN” – un început compromis

Publicat pe Actualizat pe

Plenul Consiliului Concurenței din Republica Moldova a decis, la 21.07.2016 (Decizia Plenului Consiliului Concurenței nr. CN-36 din 21.07.2016), că întreprinderea „Supraten„ S.A. a încălcat art.19 alin.(1) lit b) din Legea concurenței „prin copierea ilegală a ambalajului produsului WEBER.VETONIT, care-i aparține întreprinderii „Saint-Gobain Byggprodukter AB”, Suedia, pentru produsele FINITO SV+, EUROFIN SV+ și plasarea acestora pe piață”. Pentru această încălcare întreprinderii „Supraten„ S.A. i-a fost aplicată o amendă în mărime de 1 051 755 lei 65 bani.Vetonit si eurofin-01

Este vorba despre amestec uscat pentru construcții, mărul discordiei fiind desenele aplicate pe ambalajele amestecului uscat pentru construcții fabricat de „Supraten„ S.A. și, respectiv, de „Saint-Gobain Byggprodukter AB”, Suedia.

În opinia noastră această Decizie este și una de importantă specială, datorită unui tratament deosebit a prevederilor consacrate interzicerii acțiunilor de concurență neloială cu implicarea unui obiect de proprietate intelectuală pe de o parte, și, pe de altă parte, cu regret, una obișnuită pentru Plenul Consiliului Concurenței, cu carențe, de ordin profesionist.

Citește în continuare »

Marca „inutilitate pentru societate”

Publicat pe Actualizat pe

Disputa – cine trebuie să soluționeze cauzele de concurență neloială[1] în Republica Moldova, autoritatea de concurență sau instanța de judecată, este una dintre cele mai necesare de inițiat, de rând cu alte teme importante, dar incerte, grație existenței justificate ale unor abordări diferite. Vom expune, mai târziu, opinia noastră și asupra respectivelor. Acum, însă, vom reflecta asupra  Deciziei Plenului Consiliului Concurenței nr.CN-28 din 3 iunie 2016, adoptată asupra unei cauze de concurență neloială cu implicarea dreptului exclusiv asupra mărcii. Doi concurenți – producători importanți de zahăr din Republica Moldova „Sudzucker-Moldova” S.A.,  titularul mărcii
și  „Moldova zahăr” S.R.L. care a rămas fără semn protejat 3w–  sunt „eroii„ litigiului, rolul de arbitru fiind asumat de Consiliul Concurenței. Plângerea a fost depusă de ”Sudzucker-Moldova„ S.A care a învinuit  „Moldova zahăr” S.R.L. de comportament neloial prin folosirea ilegală a logo-ului asemănător cu marca protejată titular al căreia este.

Citește în continuare »

Despre premiile inventatorilor la expoziţii

Publicat pe Actualizat pe

NewKatParticiparea inventatorilor la expoziţiile de invenţii naţionale şi internaţionale a devenit o tradiţie şi o activitate rîvnită de mulţi inventatori. Colectarea medaliilor de la aceste expoziţii a devenit un fel de sport pentru unii din ei, dar şi un hobby de colecţionar de medalii.
Discutând oportunitatea decernării premiilor pentru inventatori de către Oficiul European de Brevete şi organizând un sondaj la acest subiect, moderatorii de  la http://www.ipkat.com/  (un blog renumit în domeniul Proprietăţii Intelectiale) au recepţionat un comentariu, pe care l-au prezentat  într-o postare a lor.
Primul director al oficiului sloven de Proprietate Intelectuală, poziţie ocupată de D-lui circa două decenii, angajat ulterior la Organizaţia Mondială de Proprietate Intelectuală a relatat că a ascultat mai multe critici la adresa medaliei OMPI pentru invenţii. Prin anii 80 al secolului XX  unui inventator sărac din ţara lui de baştină i s-a decernat un premiu naţional pentru invenţia sa. Înaripat de premiu, inventatorul a investit toţi banii săi pentru a înregistra invenţia pe cale internaţională În Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii. Cererea de înregistrare a fost acceptată în Marea Britanie, dar a fost respinsă în SUA, unde inventatorul avea cea mai mare speranţă să-şi vîndă invenţia.  În cele din urmă inventatorul a falimentat şi imediat după aceea a decedat în urma unui atac cardiac subit.
Lecţia învăţată din acest caz constă în  faptul că aceste premii nu numai sunt lipsite de sens comercial, dar pot transmite și semnale false inventatorilor.

Citește în continuare »

Membrii Plenului Consiliului Concurenței sunt obligați „să nu intervină în procesul de investigație”

Publicat pe Actualizat pe

În cadrul proiectului Uniunii Europene „Suport pentru Consiliul Concurenței” a fost organizată o nouă ediție Competition CaFE cu reprezentanții birourilor de avocați. Una din temele prezentate de Consiliul Concurenței a fost Matricea diviziunii procedurale – adică a fost prezentat procesul de investigare a semnelor de încălcare a legislației concurențiale în cadrul Consiliului Concurenței. Ca orice alt subiect legat de aplicarea legislației concurențiale acesta este unul necesar a fi discutat și promovat cât mai intens pentru că, deși sunt deja 4 ani de la intrarea în vigoare a noii legi a concurenței, acest domeniu rămâne a fi unul la o fază incipientă.
Nedumerirea noastră, în legătură cu cele puse în discuție pe parcursul evenimentului menționat,  a pornit de la un slide cu suportul căruia celor prezenți le-au fost  expuse etapele primei faze de examinare a semnelor de încălcare a legislației concurențiale. A III-a etapă (a primei faze) este intitulată de autoriinvestigarea sub egida Plenului Consiliului Concurenței”.
Din păcate, reprezentantului PICON i-a fost refuzată participarea la acest eveniment și nu cunoaștem cu exactitate care a fost mesajul adus la detalierea acestei etape. Dar cunoaștem prevederile Legii concurenței nr. 183 din 11.07.12 și a regulamentului privind organizarea și funcționarea Consiliului Concurenței unde este stipulat expres că Plenul Consiliului Concurenței este organul decizional, iar pe lângă acesta Consiliul Concurenței dispune și de aparatul executiv.
După acest model funcționează majoritatea autorităților de concurență din țările Uniunii Europene: partea executivă – care este responsabilă de investigarea propriu-zisă a semnelor de încălcare și partea decizională – este responsabilă de inițierea investigațiilor și de adoptarea deciziilor urmare a investigațiilor efectuate de partea executivă.  Ori anume, aproximativ, modelul acesta a fost preluat și în Republica Moldova odată cu adoparea Legii concurenței în anul 2012 (spunem aproximativ pentru că în RM președintele aparatului executiv este și președintele organului decizional).

Citește în continuare »

Un nou presupus abuz evaluat controversat

Publicat pe Actualizat pe

Comunicatul plasat de Consiliul Concurenței pe pagina sa web referitor la sancționarea a șase companii farmaceutice „DitaEst Farm” S.R.L., „Esculap-Farm” S.R.L., „Medeferent Grup” S.R.L., „SanFarm Prim” S.A., „Metatron” S.A. și „R&P Bolgar Farm” S.R.L. cu o amendă în valoare totală de  17,4 mln MDL atrage atenția prin concentrația depășită de declarații populiste și mai puțin prin expunerea și rezolvarea pretinsei probleme concurențiale create de întreprinderile vizate (spunem „pretinsei” pentru că nu avem nicio analiză ce ar demonstra că acele acțiuni au generat probleme de ordin concurențial). Mai cu seamă că nu orice refuz de a îndeplini obligațiile contractuale poate fi considerat anticoncurențial. Cu siguranță autoritățile publice nu trebuie să tolereze comportamente certate cu legea de implementarea căreia sunt responsabile.
Doar că după ce am studiat cu atenție Decizia Plenului Consiliului Concurenței nr. APD-18 din 21.04.2016 nu am idendificat careva probe administrate de Consiliul Concurenței care ar confirma faptul că așa-numitul refuz al întreprinderilor de a livra medicamente unor instituții publice medico-sanitare a restrâns semnificativ concurența. „Întrucât au perturbat procesul medical organizat de către instituțiile medico-sanitare publice și, astfel, au avut un impact negativ asupra unuia din parametrii concurenței pe piață – calitatatea serviciilor medicale prestate”( pag.30 din Decizie). Acest enunț este unicul la tema calificării abuzului de poziție dominantă, dar care nu are nici un suport probatoriu. Oare Regulamentul privind stabilirea poziției dominante pe piață și evaluarea abuzului de poziție dominantă (Hotărărea Plenului Consiliului Concurenței nr.16 din 30.08.2013) nu este obligatoriu de respectat și de Consiliul Concurenței? Evaluarea abuzului de poziție dominantă conform Regulamentului se face de către Consiliul Concurenței, în special, cu considerarea factorilor generali nominalizați la Capitolul III și cu completarea analizei factorilor specifici menționați, în cazul dat la Capitolul IV, Secțiunea 3 „Refuzul de a aproviziona” –  Decizia menționată este caracterizată de o sfidare totală a acestor norme. .

Citește în continuare »

NU depuneți cereri prealabile la Consiliul Concurenței!

Publicat pe Actualizat pe

semnul-exclamariiDouă comunicate de presă ale Consiliului Concurenței (din 22 aprilie 2016 și din 28 aprilie 2016) se impun a fi precizate. Este vorba de enunțurile victorioase privind sancționarea „AV Electronic” S.R.L. („Alina Electronic„) cu 1.384.504,85 lei și ,,BM Technotrade” S.R.L. („BOMBA„) cu 975 485,4 lei pentru încălcarea normelor concurențiale. Informația diseminată prin intermediul acestor comunicate e similară celei din renumitul banc de la „Radio Erevan”:
O întrebare către Radio Erevan:
— Este adevărat că tovarăşul Gheorgadze a cîştigat la loterie un automobile Volga?
Radio Erevan răspunde:
— Da, este adevărat! Doar că nu e Volgă, ci Mercedes. Şi nu la loterie, ci la jocuri de cărţi. Şi nu a cîştigat, ci a pierdut. Şi nu tovarăşul Gheorgadze, ci Ivaşvili. 
Adevărat, Curtea Supremă de Justiție prin Deciziile sale din 13 aprilie 2016  și, respectiv, 20 aprilie 2016, a considerat Hotărârile Curții de Apel Chișinău din 22 decembrie 2015 și 28 ianuarie 2016 legale și întemeiate, ceea ce înseamnă că deciziile nr. APD-18 din 06.03.2015;
Citește în continuare »

WELL DONE: Consiliul Concurenței din Romania versus sase companii petroliere învinuite de acțiuni anticoncurențiale

Publicat pe Actualizat pe

Consiliul Concurenței din Romania a reușit să demonstreze instanței judiciare supreme, că companiile petroliere OMV Petrom SA, OMV Petrom Marketing, Rompetrol Downstream SRL, Mol Romania Petroleum Products SRL, ENI Romania SRL și Lukoil Romania SRL au participat la înțelegere anticoncurențială și că merită să fie sancționate.

Deși Înalta Curte de Casație și Justiție a redus amenda aplicată celor șase companii petroliere de la 205 mln euro la 166 mln euro, aceasta rămâne a fi prima în topul amenzilor aplicate de autoritatea de concurență din România întreprinderilor învinuite de încălcarea normelor concurențiale.

Conform comunicatelor de presă emise de autoritate în perioada iulie 2015 – aprilie 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat irevocabil, că toate șase companii petroliere OMV Petrom SA, OMV Petrom Marketing, Rompetrol Downstream SRL, Mol Romania Petroleum Products SRL, ENI Romania SRL și Lukoil Romania SRL  s-au înțeles să retragă simultan de pe piaţă sortimentului de benzină Eco Premium, fapt ce constituie încălcarea Legii Concurenţei şi a Tratatului de Funcţionare al Uniunii Europene. Consiliul Concurenței a câștigat procesele, astfel valabilitatea Deciziei sale nr.97/21.12.2011 a fost menținută.

 (TABEL) Cuantumul amenzilor aplicate companiilor petroliere Citește în continuare »

Poziția Curții Europene de Justiție vizavi de dreptul Comisiei Europene de a solicita informații

Publicat pe Actualizat pe

Recent a fost publicată Hotărârea Curții Europene de Justiție din 10 martie 2015 (cauza C‑247/14 P), care a anulat solicitarea de informații formulată de Comisia Europeană, necesară investigației inițiate în privința presupusului comportament anticoncurențial a șapte întreprinderi din sectorul cimentului.
Comisia Europeană pune în aplicare normele de concurență în conformitate cu procedurile descrise în Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 (http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex:32003R0001). Printre acestea se regăsesc și împuternicirile cu privire la solicitarea informației necesare pentru a identifica practicile anticoncurențiale ale întreprinderilor. Respectivele informații pot fi solicitate de Comisie adresând întreprinderilor în cauză cereri simple sau decizii. Articolul 18, alin. (3) din Regulamentul nr. 1/2003 definește elementele esențiale pentru motivarea solicitării: „(3) Atunci când Comisia solicită, printr-o decizie, întreprinderilor sau asociațiilor de întreprinderi să furnizeze informații, ea indică temeiul juridic și scopul cererii, precizează informațiile solicitate și stabilește termenul în care acestea trebuie furnizate. Comisia indică, de asemenea, sancțiunile prevăzute la articolul 23 și indică sau aplică sancțiunile prevăzute la articolul 24. Comisia indică de asemenea și dreptul de a ataca decizia la Curtea de Justiție
Curtea Europeană de Justiție (CEJ sau Curtea) în Hotărârea din 10 martie 2015 (cauza C‑247/14 P) reiterează faptul, că motivarea solicitării este o obligație specifică și „constituie o cerință fundamentală, întrucât are ca obiect nu numai să pună în evidență caracterul justificat al solicitării de informații, ci și să acorde întreprinderilor în cauză posibilitatea de a înțelege întinderea obligației de colaborare care le revine, garantând în același timp dreptul lor la apărare (a se vedea prin analogie, în ceea ce privește decizii de inspecție, Hotărârea Dow Chemical Ibérica și alții/Comisia, 97/87-99/87, EU:C:1989:380, punctul 26, Hotărârea Roquette Frères, C‑94/00, EU:C:2002:603, punctul 47, Hotărârea Nexans și Nexans France/Comisia, C‑37/13 P, EU:C:2014:2030, punctul 34, precum și Hotărârea Deutsche Bahn și alții/Comisia, C‑583/13 P, EU:C:2015:404, punctul 56).

Citește în continuare »

Despre controlul concentrărilor economice în Republica Moldova

Publicat pe Actualizat pe

Partea I
Ne vom strădui sa expunem simplu, să fie pe înțelesul multora, deși tema la care vă invităm e una dificilă. Este vorba de felul în care în Republica Moldova se țin sub control operațiunile de concentrări economice, adică acele tranzacții grație cărora se preia controlul asupra întreprinderilor.
indexControlul asupra concentrărilor economice reprezintă o componentă esențială a politicii concurențiale, de rând cu antitrustul (interzicerea acordurilor anticoncurențiale și al abuzului de poziție dominantă). Scopul implementării este asigurarea funcționării piețelor de produse și servicii în interesul consumatorului. În cazul concentrărilor economice puntea dintre o concentrare economică și consumatorul final este concurența. Pentru consumator existența concurenței pe piață înseamnă prețuri ce reflectă corect raportul preț-calitate, valorificarea dreptului de a alege, varietatea produselor, dispunerea de produse și servicii de o calitate și cantitate pe măsura cererii, produse inovative. De aceea operațiunile de concentrare economică sunt permise dacă nu limitează concurența și interzise dacă punerea lor în aplicare crează obstacole semnificative în calea concurenței. Majoritatea concentrărilor economice sunt pro-concurență. Respectivele urmează a fi autorizate fără întârziere, fiind benefice pentru dezvoltare și bunăstare. Totuși dobândirea puterii economice de către întreprinderi pe calea concentrărilor economice poate produce efecte negative pentru concurență.
Identificarea concentrărilor economice cu potențial negativ pentru concurență, remedierea sau interzicerea acestora ține de competența Consiliului Concurenței. Rezultatele autorității de concurență în acest domeniu urmează să le resimtă economia țării, iar în final – cetățenii acestea. În substanță toată activitatea în legătură cu evaluarea și autorizarea operațiunilor de concentrări economice înainte de punerea în aplicare este o activitate de prevenire a unor eventuale acorduri anticoncurențiale sau abuzuri de poziție dominantă pe piață. Altfel spus – intervenția statului (Consiliul Concurenței) la momentul modificării structurii pieței urmează să contribuie la o funcționare a pieței fără încălcări de ordin concurențial. Sarcina autorității de concurență de a interveni în procesele de concentrare a piețelor a fost prevăzută de politica concurențială începând cu Legea nr.1103 din 30.07.2000. cu privire la protecția concurenței. Implementarea respectivelor norme a fost marcată, însă, de un handicap generat de conținutul propriu-zis ale acestor norme. Problema ținea de faptul că notificarea intenției de a realiza careva tranzacții cu cote părți sau acțiuni era legată de poziția dominantă pe piață a întreprinderii implicate; la rândul său una din funcțiile autorității de concurență (pe atunci – Agenția Națională pentru Protecția Concurenței – ANPC) era stabilirea „situației dominante pe piață„. Aceste prevederi au fost interpretate într-un mod ce a permis autorității de concurență să impună toate persoanele din Republica Moldova  să solicite acordul respectivei autorități înainte de realizarea tranzacției. Colivia în care a fost prins tot businessul din RM se închidea când persoanele ajungeau să înregistreze tranzacțiile la notar sau la Camera Înregistrării de Stat. Fără autorizarea ANPC nici o tranzacție nu putea fi înregistrată, ANPC având dreptul să ceară recunoașterea nulității tranzacțiilor efectuate fără acordul său (ANPC s-a îngrijit să anunțe despre acest fapt prin scrisori notarii și Camera Înregistrării de Stat). În rezultat ANPC primea sute de demersuri. Doar conform conceptului – numai această instituția poate să stabilească este sau nu este întreprinderea dominantă pe piață. Întrebări multe, rămase fără răspuns a generat toată activitatea aceasta. O temă de discuție aparte. Cert este că înecată în demersuri autoritatea a scăpat de sub control tranzacțiile care au condus în realitate la monopolizarea unor piețe importante.

Citește în continuare »