Publicații
Asociația de întreprinderi – subiect al Legii Concurenței
(partea a doua, prima parte o găsiți aici)
Valentina Novac,
președinte A.O. „PICON”
Ce fel de decizii anticoncurențiale luate de întreprinderi în cadrul asociațiilor sunt considerate exceptate de la răspundere conform Legii concurenței?
Este important de înțeles că pentru a fi exceptate de la interdicția generală (art.5 din Legea Concurenței nr.183 din 11.07.2012) mai întâi e nevoie ca decizia asociației de întreprinderi să fie una anticoncurențială. Despre acest fapt asociația, care este subiect a unei investigații desfășurate de Consiliul Concurenței, află din raportul de investigație. Raportul dat este un act întocmit de Consiliul Concurenței pe marginea investigației și denotă finalizarea respectivei. Cerințele față de raportul de investigație sunt prevăzute în Lege (art.59). Dacă în raport se va regăsi concluzia, că decizia asociației de întreprinderi este anticoncurențială, asociația vizată are dreptul să se apere împotriva pretențiilor înaintate de Consiliul Concurenței, prezentând observații scrise în temeiul legal și fapte pertinente. În cazul când asociația de întreprinderi este de acord cu concluzia privind caracterul anticoncurențial al deciziei sale, însă consideră că efectul pozitiv ce decurge din realizarea deciziei prevalează asupra celui negativ, îndeplinind, în acest sens, condițiile expuse la art.6 din Legea Concurenței, decizia care este obiectul investigației poate beneficia de exceptare de la aplicarea regulei de interdicție. Sarcina de a proba faptul că decizia asociației fiind anticoncurențială face totuși obiectul unei exceptări în baza art.6 din Lege îi revine asociației de întreprinderi. Legea Concurenței prevede două forme în care asociațiile de întreprinderi por să dovedească că decizia anticoncurențială beneficiază de exceptare: individuală și pe categorii.
Forma individuală este accesibilă oricărei asociații de întreprinderi și constă în demonstrarea că decizia considerată anticoncurențială îndeplinește cumulativ următoarele condiții: „a) contribuie la îmbunătățirea producerii sau distribuției de produse ori la promovarea progresului tehnic sau economic; b) asigură consumatorilor o parte echitabilă din beneficiul obținut; c) nu impun întreprinderilor în cauză restricții care nu sunt indispensabile pentru atingerea obiectivelor menționate la lit a) și b); d) nu oferă întreprinderilor posibilitatea de a elimina concurența în ceea ce privește o parte semnificativă a produselor în cauză„. Pentru a evalua dacă decizia asociației de întreprinderi satisface acestor condiții este necesar de a cunoaște cadrul de evaluare expus la secțiunea 3 al capitolului III din Regulamentul privind evaluarea acordurilor orizontale anticoncurențiale sau capitolul V al Regulamentului privind evaluarea acordurilor verticale anticoncurențiale. Regulamentul privind evaluarea acordurilor anticoncurențiale de transfer de tehnologie, în acest context, în funcție de raporturile concurențiale dintre întreprinderi-membre ale asociației sau însăși asociațiile de întreprinderi, face referință la Regulamentele citate mai sus.
Asociația de întreprinderi – subiect al Legii Concurenței
Valentina Novac,
președinte A.O. „PICON”
Relația dintre normele concurențiale și asociațiile de întreprinderi în calitate de subiect al respectivelor norme este una din cele mai controversate prin prizma calificării și sancționării comportamentului anticoncurențial manifestat de unele asociații.
Odată cu intrarea în vigoare a Legii Concurenței la 14 septembrie 2012 (Lege), au devenit aplicabile și sancțiunile prevăzute pentru încălcarea legislației concurențiale. Despre duritatea acestora ne dăm seama pornind de la baza de calcul a amenzilor care este, conform Legii, cifra totală de afaceri. Totodată Codul Penal al RM prevede pedeapsa penală pentru participare la înțelegeri de tip cartel dur. Ținând cont de severitatea sancțiunilor, dar și de zona de risc în care sunt plasate întreprinderile – membre ale asociațiilor de întreprinderi conform regulilor de comportament stabilite de Lege, cunoștințele referitor la aspectul abordat necesită a fi acumulate și aplicate indubitabil.
Ce trebuie să cunoască întreprinderile-membre ale unei asociații pentru a evita conflictul cu Legea Concurenței?
Fără a atinge drepul întreprinderior de a se asocia întru discutarea și soluționarea problemelor în comun, normele concurenței sunt atente la pericolul care poate fi generat de faptul, că asociația devine o platformă unde, de obicei, se întâlnesc întreprinderile concurente. Înțelegerile, schimbul de informații, recomandările între concurenți care au loc cu concursul asociațiilor pot constitui încălcări de ordin concurențial. În cazul în care Consiliul Concurenței recunoaște semne, ce indică că în cadrul asociațiilor de întreprinderi se discută întrebări, care conduc în esență la eliminarea constrângerilor concurențiale între participanții la una și aceiași piață de desfacere (numită piață relevantă), autoritatea de concurență, întru exercitarea atribuțiilor sale, va iniția și va investiga cazul presupus a fi anticoncurențial. Astfel fiecare întreprindere ce este membru a unei asociații de întreprinderi trebuie să fie conștientă că intră și într-o zonă de risc.
Hong Kong și regulile concurenței
Săptămâna trecută Hong Kong s-a aliniat țărilor ce aplică legislația concurențială. Este de remarcat, că o economie de talia Hong Kong a semnalizat nevoia de a fi monitorizată prin prizma antitrustului mai mult de 15 ani în urmă. Discuțiile referitor la politica concurențială, ce urma nu numai să se integreze în procesele de dezvoltare economică, dar și să le impulsioneze, au finalizat cu adoptarea de către Consiliul Legislativ al Hong Kong, la 14 iunie 2012, a Ordonanței privind concurența.
Intrarea în vigoare a fost stabilită pentru 14 decembrie 2015. Familiarizarea societății cu noile reguli concurențiale a început cu trei ani înainte de data în cauză. Astfel conform Ordonanței privind concurența în 2013 au fost create două instituții – Comisia Concurenței și Tribunalul Concurenței, ambele menite să asigure implementarea Ordonanței. Perioada de trei ani – între adoptare și intrare în vigoare a fost una plină de evenimente dedicate promovării și explicării noilor reguli de comportament. Comisia Concurenței a depus un efort plauzibil pentru a pregăti businessul să respecte noile reguli. De rând cu multiplele seminare, mese rotunde, distribuire de informații explicative, ghiduri, Comisia a fost protagonista a 10 filmulețe dedicate prevenirii încălcărilor anticoncurențiale. Ordonanța privind concurența este în spiritul legislației antirust din UE și SUA și interzice limitarea concurenței impunând respectarea a trei reguli de bază: interzicerea acordurilor anticoncurențiale, interzicerea abuzului de poziție dominantă și interzicerea concentrărilor economice anticoncurențiale. Și dacă prima și a doua regulă se aplică tuturor sectoarelor economiei, a treia – doar pieței telecomunicațiilor. În vara anului 2015 Comisia Concurenței a emis 6 acte secundare întru înțelegerea și implementarea corectă a normelor prevăzute de Ordonanță privind concurența. De remarcat că sancționarea pentru încalcarea normelor concurențiale ține de Tribunalul Concurenței.
Între ciocan și nicovală: ne angajăm sau ne apărăm
Valentina Novac,
Președinte A.O. „PICON”
Materialul ce urmează este dedicat unor probleme aferente implementării Regulamentului privind acceptarea angajamentelor propuse de către întreprinderi aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenței nr.2 din 22 ianuarie 2015. Pentru o expunere clară, drept exemplu va servi a doua decizie (despre prima, accesați acest link) a Plenului Consiliului Concurenței de a iniția discuții asupra angajamentelor propuse de câțiva tur operatori „Scavolin” S.R.L., „Anesto-Tur” S.R.L., „Biroul de Excursii și Turism „Voiaj International & Co” S.R.L., Î.C.S. „Tez Tour” S.R.L., S.C. „Forsbeta” S.R.L., „Solei-Turism” S.R.L., „Transenca-Tur” S.R.L., și compania aeriane Î.S.C.A. „Air Moldova” .
Potrivit Rezumatului cazului, Consiliul Concurenței deja stabiliseră că în perioada anilor 2007-2013:
-
contractele încheiate între turoperatori și companiile aeriene (cursa Chișinău-Antalia-Chișinău) „conduc la eliminarea concurenței pe piața serviciilor de transport aerian, limitează accesul pentru alți tur operatori și conduc la împărțirea pieței și surselor de aprovizionare„, respectivele contracte fiind calificate ca o rețea de acorduri verticale paralele restrictive;
-
turoperatorii activează în baza unor contracte de colaborare care prevăd fixarea prețului de comercializare a biletului avia la cursele Chișinău-Antalia-Chișinău, repartizarea contragenților, mărimea adaosului comercial la costul total inclus în pachetul turistic, schimbul cu informații strategice;
-
faptele expuse (anii 2010-2013) „permit constatarea unui acord anticoncurențial încheiat între „ Holiday-Service„ S.R.L. și Î.C.S.„Tez Tour” S.R.L„ de stabilire a prețului„.
5 milioane de lei – taxă de stat pentru a deveni monopolist în Republica Moldova
Semnat de:
Andrei IONEL
membru al A.O. „PICON”,
specialist în domeniul concurenței
Vorbeam într-un articol anterior despre felul în care Consiliul Concurenței (CC) a autorizat una dintre concentrările economice din Republica Moldova examinate prin prisma noii Legi a concurenței (armonizată celei europene). Nu a trecut mult timp până a „culege și roadele” acelei abordări superficiale pe care a avut-o Consiliul Concurenței în cazul preluării controlului de către o întreprindere privată asupra unei întreprinderi de stat – „Aeroport Handling” S.A.
„Încă o amendă pentru abuz de poziție dominantă” – așa sună titlul comunicatului de presă al Consiliului Concurenței prin care este adus la cunoștința publicului că „Avia Invest” SRL a fost amendată cu aproximativ 5 milioane de lei pentru abuzul de poziție dominantă asupra companiei „MGH Groud Handling”. Pare a fi o realizare bună – a fost depistată o încălcare, bugetul de stat va fi suplinit cu 5 milioane de lei – dar „rozul” se face „negru” atunci când citim cu atenție Decizia Plenului CC nr. APD-59 din 10.09.15. Desprindem din acestă decizie că una din cele două companii care prestau servicii de deservire la sol a aeronavelor și alte servicii prestate în zonele de securitate cu acces limitat ale aeroporturilor practic a fost eliminată de pe piață. Și asta fără careva premise ca situația să fie remediată.
Prin acțiunile sale, „Avia Invest” SRL, în calitate de administrator al complexului patrimonial al Aeroportului Internațional Chișinău a eliminat de pe piață compania „MGH Groud Handling” SRL și asta în favoarea companiei „Aeroport Handling” SRL – fostă companie de stat care la data de 08.04.2014 a fost procurată de „Valan International Cargo Charter” SRL, acesta din urmă deținând controlul asupra ei doar 51 de zile, adică până la data de 02.06.2014 – ce s-a întâmpat după aceasta nu era dezvăluit în decizia CC nr. CEP-30 din 23.04.2015 – în schimb poate fi dedus din decizia CC nr. APD-59 din 10.09.2015.
Opinie: De la BNM la Consiliul Concurenței
Articol de opinie semnat de
Valentina Novac, președinte A.O. „PICON”
Cum să nu susții opinia expertului Natan Garștea – logic, simplu și profesionist a pus la respect guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM). De altfel la ce mai e nevoie de regulatorul pieței bancare, dacă nu-și poate valorifica capacitatea de a gestiona procesele de care este responsabil. Între timp o altă autoritate publică – Consiliul Concurenței a preluat ștafeta. Odată cu intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat nr.139 din 15.06.2012, creditarea băncilor de către BNM la dobânzi preferențiale sub garanția Guvernului (ajutor de stat), nu mai poate fi efectuată decât dacă este autorizată de Consiliul Concurenței. Aceste autorizări trebuie să fie precedate de analize, evaluări, constatări, activități care generează concluzii menite să ferească mediul concurențial de intervenții incompatibile cu dezvoltarea participanților la piață în baza propriilor merite și să asigure folosirea ajutorului acordat conform obiectivelor propuse și stabilite în deciziile-autorizări.
La 18 septembrie 2015, Consiliul Concurenței a publicat a doua Decizie care autorizează „ajutorul de stat acordat de către BNM „pentru „Banca de Economii” S.A și B.C. „Unibank„ S.A. destinat să remedieze perturbarea gravă a economiei„adoptată de Plenul autorității la 08 aprilie 2015. Prima Decizie, adoptată la 30 noiembrie 2014 și publicată la 30 iunie 2015, autorizează ajutorul de stat „pentru salvarea S.A.”Banca de Economii”, B.C.”BancaSocială”S.A., B.C.”UNIBANK”S.A.„. Ambele decizii-autorizări sunt necondiționate. Publicate au fost doar preambulul și dispozitivul Deciziilor. Nici o informație care ar indica când vor fi (și dacă vor fi) făcute publice analizele și evaluările privind compatibilitatea ajutoarelor de stat cu mediul concurențial nu a fost oferită. De menționat, că sunt unicele Decizii ale Plenului Consiliului Concurenței publicate pe pagina web a autorității fără careva constatări ce stau la baza autorizării ajutoarelor de stat — cu cât mai importantă e problema cu atât mai superficial și mai repede se vine cu „soluții”.
Către Consiliul Concurenței: Suntem în căutarea unui Rezumat și a unui strop de claritate
Prin intermediul acestei postări, Asociația Obștească „PICON” atrage atenția Consiliului Concurenței privind necesitatea publicării pe pagina sa web a Rezumatului cazului aferent investigației încălcării legislației concurențiale, inițiate prin Dispoziția Consiliul Administrativ al ANPC nr. 52 din 24.08.2011 și suspendate recent pe motiv de acceptare a angajamentelor propuse de Î.M.„Orange Moldova„ S.A. La comunicatul Consiliului Concurenței care invită persoanele interesate să prezinte observații cu privire la angajamentele propuse până la 3 octombrie 2015, sunt atașate angajamentele propriu-zise și nici o referință la publicarea Rezumatului cazului. Obligativitatea publicării Rezumatului este prevăzută la pct. 36 al secțiunii 5 „Test de piață” din Regulamentul privind acceptarea angajamentelor propuse de către întreprinderi, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenței nr. 2 din 22.01.2015. În continuare, pct. 38 al aceluiași Regulament explică clar cum și de ce e nevoie de această publicație — „Rezumatul cazului trebuie să fie întocmit astfel încît să permită terților să înțeleagă elementele esențiale ale angajamentelor și modul în care acestea sînt destinate pentru a răspunde îngrijorărilor indentificate de Consiliul Concurenței”.
Importul Paralel discutat la AGEPI
Importul paralel, fiind un instrument provocator al politicii comerciale merită și trebuie gestionat profesionist întru dezvoltarea economică a țării și bunăstarea cetățenilor. Acestui fenomen îi este dedicat articolul ”Importul paralel, proprietatea intelectuală și concurența”, scris de membrii AO ”PICON” Valentina Novac și Ștefan Novac, publicat în revista ”Intellectus”, Nr. 2, 2015, pp. 52-58.
Comunicarea referitor la principalele teze ale articolului menționat a fost prezentată de Valentina Novac în cadrul Simpozionului științifico-practic ”Lecturi AGEPI 2015”, ediția XVII, 22-23 aprilie 2015. Atît articolul cît și comunicarea reprezintă un început de discuție și de studiu aprofundat, care continuă să fie dezvoltat de către PICON.
Articolul poate fi descărcat și de pe blogul piconmoldova.com aici
În atenția lui Valentin Lozovanu și celor cărora le mai pasă de afișarea legală a cursului valutar
A.O. „PICON” Moldova -lichidata 